Aici e oaza ta de liniste si sanatate!

Archive for the ‘Testare alergeni’ Category

Beneficiile enzimelor digestive in controlul greutatii si disconfort digestiv


Sănătatea digestiei impacteaza fiecare aspect al vieţii noastre, atât direct cât şi indirect. Discomfortul gastric, gazele, balonarea şi flatulenţa sunt direct legate de o digestie proastă/inadecvată/insuficientă, dar şi lipsa de energie, tulburări ale somnului şi lipsa unei stări generale bune, pot rezulta de asemenea dintr-o digestie slabă. 

Există multiple enzime diferite folosite ca suplimente nutritive, dar majoritatea pot fi incadrate in patru mari grupuri: proteaze, carbohidraze, lipaze şi enzime antioxidante. Proteazele se referă la toate enzimele care ajută la digestia proteinelor prin ruperea legăturilor dintre aminoacizii din structura lor. Un alt grup de enzime, carbohidrazele, desfac carbohidraţii inclusiv amidonul, zaharurile şi diverse fibre. Lipazele ajută la digestia grăsimilor alimentare asigurând disponibilitatea acizilor graşi şi a nutrienţilor liposolubili. Enzimele antioxidante sunt folosite de asemenea în mod obişnuit ca suplimente pentru a combate leziunile cauzate de radicalii liberi.

DIGESTIA şi DISCOMFORTUL DIGESTIVSuplimentele enzimatice au o istorie îndelungată de utilizare ca “ajutoare” pentru digestie. Înainte de începutul secolului 20, Dr. Jokichi Takamine a dezvoltat un supliment pe bază de amilază fungica pentru a îmbunătăţi digestia pacienţilor săi. În 1920, Dr. Edward Howell a recunoscut rolul vital pe care enzimele din alimente îl joacă în digestie şi a formulat produse care să înlocuiască acele enzime care sunt pierdute ireversibil în procesul de pregătire, coacere şi procesare a alimentelor. Pierderea enzimelor din alimente duce la adăugarea unei poveri suplimentare în organismul uman,ceea ce conduce la discomfort şi indigestie. Suplimentele cu enzime digestive conlucrează cu enzimele digestive proprii ale organismului pentru a îmbunătăţi procesul de digestie şi duc la reducerea semnificativă a discomfortului digestiv.Aproape orice persoană poate avea beneficii prin utilizarea suplimentelor nutritive pe bază de enzime digestive, deoarece alimentele procesate, utilizarea pesticidelor, ierbicidelor, a organismelor modificate genetic precum şi viaţa alertă, cu un înalt nivel de stres pe care o trăim, toate compromit funcţia digestivă şi livrarea de nutrienţi pentru celulele organismului nostru. Creşterea alarmantă a numărului de cazuri de alergii, astm bronşic, autism şi ADHD (Deficit de atenţie şi hiperactivitate) la copii este o dovadă a faptului că mâncarea şi mediul în care trăim s-au modificat în mod semnificativ în prezenta faţă de cum erau în urmă cu 50 de ani. Fiecare celulă a organismului uman, indiferent de locul, funcţia sau structura sa, necesită nutrienti pentru a functiona optim. Enzimele digestive, împreună cu o dietă sănătoasă, susţin asigurarea nutrienţilor pentru celulele organismului. Toţi putem avea beneficii de pe urma unei digestii mai bune. Fiecare celulă, ţesut, organ şi sistem al organismului depind de un aport optim de nutrienţi asociat cu o digestie optimă, ceea ce va duce la starea de sănătate şi de bine a organismului.  În 2004, Centrul American de Informare pentru Alimentaţie şi Nutriţie al USDA, a raportat că refluxul acid sau BRGE (boala de reflux gastro-esofagian) afectează 60 de milioane de americani. Dr. Helffrich explică “Cauza principală a acestei afecţiuni este lipsa de enzime, nu producția de acid în exces. Alimentele nedigerate din stomac cresc presiunea asupra sfincterului esofagian inferior, ceea ce creşte probabilitatea pentru conținutul stomacului de a re-intra în esofag. Alimentele nedigerate care rămân în stomac semnalizează, de asemenea către creier, că secreţia de acid clorhidric din stomac trebuie să continue. Dar când hrana este digerată optim, cu sprijinul enzimelor suplimentare, există o presiune mai mică asupra sfincterului esofagian inferior, un risc mai mic de regurgitare și semnalul trimis este pentru a opri secreţia acidă. Deci soluţia pentru această boală este de a promova o digestie cât mai bună cu ajutorul suplimentelor nutritive pe bază de enzime digestive şi nu de a neutraliza sau de a bloca producția de acid.”

INTOLERANŢELE ALIMENTARE
Intoleranța la lactate este experimentată de majoritatea populației adulte a lumii și, în timp ce o mare parte a problemei este atribuibilă deficitului de lactază, unele proteine rezistente la digestie, cum ar fi β– lactoglobulina, pot contribui, de asemenea, la această afecţiune. Deficitul de lactază este cel mai larg recunoscut deficit de enzime, aproape 70% din populația adultă a lumii producand niveluri deficitare ale acestei enzime. Produsele lactate conţin zahărul numit lactoză care este digerat în mod normal de enzima lactază. Niveluri insuficiente de lactază pot duce la disconfort gastric, inclusiv balonare, flatulență, diaree și dureri abdominale. Studiile indică faptul că suplimentarea cu lactază poate ajuta la reducerea acestui disconfort și îi permite oricărui individ să consume produse lactate. Proteinele ​​din lapte includ cazeina și β – lactoglobulina care, împreună cu alte câteva proteine specifice, sunt rezistente la hidroliză acidă și digestie enzimatică atât în faţa pepsinei gastrice cât şi în faţa proteazelor pancreatice. Testele în vitro au indicat faptul că suplimentele ce conţin amestecuri de proteaze fungice sunt capabile să spargă (să lizeze) aceste proteine. Produsele care combină lactaza cu amestecuri de proteaze care digeră proteinele din lapte pot fi extrem de potrivite în special pentru persoanele care au probleme digestive asociate cu produsele lactate.

CONTROLUL GREUTĂŢII CORPORALE 
Produsele care au o formulă cu spectru larg de enzime digestive pot fi un excelent plus, pe lângă un regim alimentar sănătos și un program de exerciţii fizice, pentru a sprijini programele demanagement al unei greutăţi corporale sănătoase. Suplimentarea cu enzime digestive asigură persoanelor care vor să-şi controleze greutatea o bază de nutrienți sănătoasa și poate ajuta la eliminarea poftelor. Lipazele pot sprijini gestionarea unei greutăţi sănătoase prin mecanismul de saţietate. Studiile epidemiologice și cercetările pe animale indică faptul că acizii grași omega-3 pot crește sațietatea sau senzaţia de saţietate după o masă. Acizi grași liberi sunt consideraţi a juca un rol – cheie în creier pentru reglarea homeostaziei energetice.Enzimele proteolitice pot fi, de asemenea, benefice în programele de management al greutăţii. Dietele bogate în proteine ​​sunt folosite în mod obişnuit în programele de scădere în greutate și Directorul de Cercetare şi Dezvoltare al Companiei Naţionale de Enzime din SUA, Richard Mihalik, explică faptul că proteazele pot fi adăugate la dietele bogate în proteine ​​sau shake-uri proteice pentru a sprijini digestia completă a acestora și sațietatea. Helffrich subliniază rolul acestor proteaze administrate sistemic într-un regim sănătos de pierdere în greutate ” Proteazele luate între mese îmbunătăţesc circulaţia şi sprijină îndepărtarea în timp util a toxinelor și deșeurilor metabolice. De asemenea, în practica noastră clinică am observat o reducere a inflamaţiei şi a retenţiei de lichide după cum a reieşit din testele de laborator şi analizele de bio-impedanta. Acesta este un alt mod prin care proteazele pot sprijini programele de gestionare sănătoasă a greutăţii.”

SĂNĂTATEA CARDIOVASCULARĂ
Suplimentele cu enzime digestive pot sprijini, de asemenea, un sistem cardiovascular sănătos. Lipazele ajută la furnizarea de acizi graşi esenţiali omega-3 și omega-6. Studiile în vitro arată că amestecurile de lipaze cresc în mod eficient disponibilitatea acizilor grași esențiali din diverse uleiuri vegetale, precum și din uleiul de pește. Acești acizi grași au fost asociaţi cu scăderea inflamației și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare. Rolul inflamației în etiologia bolilor cardiovasculare susţine de asemenea și utilizarea proteazelor sistemice și a enzimelor antioxidante in preparatele enzimatice. Proteazele sistemice sunt, de asemenea, cunoscute pentru că desfac fibrina, fapt care poate ajuta la promovarea unei circulații sănătoase. Helffrich a subliniat că proteazele sistemice joacă un rol important în menținerea „unui sânge sănătos și a vaselor de sânge sănătoase, acestea fiind cele doua componente  care susțin o inimă sănătoasă.”CONCLUZIISuplimentele pe bază de enzime digestive au capacitatea de a impacta valoarea nutritivă a dietei noastre, de a reduce apariţia de intoleranțe alimentare și de a acționa sistemic pentru a sprijini diverse sisteme ale organismului. 
Sursa http://www.sunwavepharma.com/index.php/ro/blog/251-beneficiile-enzimelor-digestive

Una din cele mai puternice antiinflamatoare naturale : BROMELAINA din ananas


Bromelaină
image

O enzimă digestivă cu proprietăţi antiinflamatoare, bromelaina se extrage din planta de ananas. A fost folosită începând cu anii ’50 pentru o gamă largă de scopuri terapeutice, de la tratarea rănilor uşoare până la boli cardiace.

CE ESTE
Bromelaina este o enzimă care descompune proteinele şi coagulează laptele şi care se găseşte în ananasul proaspăt. Suplimentul comercial se obţine de obicei numai din tulpina ananasului, fiind diferit de enzimă din fruct. Se produce cu precădere în Japonia, Taiwan şi Hawaii.

CUM ACŢIONEAZĂ
Bromelaina este un agent antiinflamator puternic care poate reduce durerea şi umflăturile şi favoriza refacerea ţesuturilor.
Se crede că eficienţa este dată de interacţiunea cu substanţele de tip hormon numite prostaglandine. Bromelaina poate inhiba acţiunea prostaglandinelor care produc durere şi inflamaţie, favorizând formarea altor prostaglandine, antiinflamatoare. Ea stimulează şi descompunerea fibrinei, o proteină insolubilă care poate fi asociată cu retenţia de lichid. Bromelaina este o enzimă neobişnuită ce digeră proteine, deoarece trece prin tractul digestiv şi este absorbită intact.
image

BENEFICII MAJORE

Acţiunea antiinflamatoare a bromelainei o face folositoare în tratamentul durerilor şi umflăturilor cauzate de luxaţii şi leziuni musculare, ca şi în vindecarea rănilor şi arsurilor. într- un studiu pe 700 de pompieri cu arsuri, cei care au luat bromelaină au constatat că rănile lor s-au vindecat de două ori mai repede decât la ceilalţi.
Alte studii arată că bromelaina ajută la reducerea vânătăilor şi durerilor pricinuite de unele operaţii minore, în special la femeile care au avut intervenţii chirurgicale după naştere. în combinaţie cu tripsina, o altă enzimă proteolitică (ce descompune proteinele), bromelaina poate fi eficientă în cazul infecţiilor tractului urinar. într-un studiu preliminar, 78% din subiecţi au spus că simptomele s-au ameliorat prin administrarea combinaţiei de enzime. Luată împreună cu papaina, bromelaina poate calma şi durerile menstruale, reducând spasmele uterului.
BENEFICII SUPLIMENTARE

Contracarând vâscozitatea excesivă a trombocitelor din sânge, enzimă ajută la combaterea bolilor cardiovasculare, reducând riscul de tromboză şi durerea anginoasă şi relaxând constricţia arterială. Bolnavii de angină care au luat 1 000-1 400 mg de bromelaină au raportat dispariţia tuturor simptomelor lor într- un interval de 4 până la 90 de zile. (Durata de timp necesară ca ameliorările să devină evidente a fost legată de severitatea simptomelor iniţiale ale pacienţilor.)
Ca enzimă care descompune proteinele, bromelaina poate avea efect anticancerigen, dar este nevoie de mai multe dovezi în acest sens. De asemenea, ea poate să mărească eficienţa chimioterapiei şi eventual să inhibe dezvoltarea celulelor canceroase. Dacă este luată oral, s-a constatat că enzimă favorizează sinteza unor compuşi anticancerigeni.

Bromelaina pare să reducă vâscozitatea mucusului, ceea ce poate fi de folos în tratamentul astmului sau al bronşitei cronice. S-a dovedit, de asemenea, eficientă în sinuzită. Alte studii arată că enzimă poate ajuta la absorbţia antibioticelor, cum ar fi Amoxicilina şi Penicilina, ca şi la absorbţia curcuminei, ingredientul activ din turmeric (curcumă). Există tlovezi care arată că, în combinaţie cu papaina, o enzimă proteolitică extrasă din papaia necoaptă, bromelaina poate calma ciclul menstrual dureros.
Ca antiinflamator, bromelaina poate fi folositoare în artrita reumatoidă. într-un studiu preliminar, 73% din pacienţii cărora li s-a dat suplimentul timp de 3 săptămâni-13 luni au semnalat rezultate de la bune la excelente. Odată ce bromelaina poate reduce umflăturile şi vânătăile postoperatorii, neafectând procesul de coagulare a sângelui, poate fi administrată uneori pacienţilor care vor fi supuşi unei operaţii de liposucţie.

MOD DE ADMINISTRARE

DOZAJ

Doza tipică recomandată de bromelaină este între 250 mg şi 500 mg de 3 ori pe zi.
INDICAŢII DE UTILIZARE

Bromelaina ar trebui luată în general pe stomacul gol, dar când este folosită ca adjuvant digestiv, este preferabil la masă, mai cu seamă pentru a ajuta la digerarea mâncărurilor grase sau bogate în proteine. Pentru alinarea umflăturilor sau a inflamaţiilor, luaţi suplimentul până ce simptomele se ameliorează sau dispar.

EFECTE SECUNDARE POSIBILE
Chiar dacă bromelaina se ia în doze foarte mari, efectele secundare sunt extrem de rare. Unele persoane cu o sensibilitate specială pot face reacţii alergice şi iritări ale pielii, în comunicările preliminare, s-a semnalat tahicardie asociată cu folosirea enzimei.

PRECAUŢII
•   Nu luaţi suplimente cu bromelaină dacă sunteţi alergici la ananas.
•   Deoarece bromelaina subţiază sângele, nu trebuie luată cu medicamente anticoagulante; se ştiu puţine lucruri despre interacţiunea lor.
» NU UITAŢI: Dacă suferiţi de o boală, consultaţi medicul înainte de a lua suplimente.

INDICAŢII PENTRU CUMPĂRARE
•   Există anumite variaţii în concentraţia preparatelor comerciale, aşa că verificaţi informaţiile de pe etichetă înainte de a cumpăra. Pentru un efect terapeutic puternic, un produs trebuie să conţină cel puţin 2 000 de unităţi de coagulare a laptelui per gram.
•   Ananasul crud luat ca atare nu poate furniza cantităţi terapeutice de bromelaină. Acestea trebuie obţinute din suplimente.

DESCOPERIRI RECENTE
Cercetările din Germania au evidenţiat o terapie combinată care poate reduce drastic riscul unui al doilea infarct. S-a constatat că la pacienţii care au luat capsule cu potasiu, magneziu şi bromelaină la fiecare masă s-a redus riscul cu 95%. Se consideră că o combinaţie de magneziu şi potasiu întăreşte inima, în timp ce bromelaina previne vâscozitatea trombocitelor din sânge şi dizolvă fibrina, o proteină care poate contribui la formarea de cheaguri de sânge.

ŞTIAŢI?
Bromelaina „brută” are o acţiune atât de puternică, încât cei care lucrează în plantaţii şi în fabrici de conserve de ananas trebuie să poarte costume de protecţie pentru ca pielea lor să nu aibă de suferit.

UTILIZĂRI
Reduce durerea şi umflăturile cauzate de răni minore. Ajută la vindecarea rănilor şi la refacerea postoperatorie. Reduce congestia mucoasă în bronşite şi sinuzite. îmbunătăţeşte eficienţa anumitor antibiotice. Ajută la digerarea proteinelor.
Sursa http://bromelaina.wordpress.com

Glutenul si bolile asociate


Cercetarile din ultimii ani au scos la iveala nenumarate alte conexiuni patologice ale glutenului, in afara de clasica asociere cu boala celiaca. Astfel au fost documentate legaturi cu urmatoarele conditii patologice:

Dermatitis Herpetiformis
Tiroidita autoimuna Hashimoto
Diabetul zaharat tip I autoimun
Neuropatiile periferice (cu afectare predominant senzoriala)
Sindromul Sjogren
Boala Addison
Cardiomiopatia
Stomatita aftoasa (aftele bucale)
Artrita reumatoida
Ciroza biliara primitiva
Autismul
Schizofrenia
ADHD
Glutenul produce si afectare neurologica fie prin reactii incrucisate la nivelul anticorpilor, fie prin formarea de compleze imune, fie prin neurotoxicitate directa (e.g. Neuropathy associated with gluten sensitivity – BMJ Journal of Neurology Neurosurgery and Psychiatry 2006; The gluten syndrome: a neurological disease – Med. Hypotheses 2009 Sep; Gluten sensitivity as a neurological illness – BMJ Journal Neurology Neurosurgery and Psychiatry Ian 2009 ). Astfel pot aparea manifestari precum:

ataxie cerebelara – printre cele mai comune manifestari alturi de neuropatiile periferice
neuropatii periferice – printre cele mai comune manifestari alaturi de ataxie
miopatie
ataxie cu mioclonie
mielopatie
depresie
migrena
cefalee
tulburari la nivelul sistemului nervos autonom
sindromul de picior nelinistit
dementa

https://rezo30.wordpress.com/testare-alergeni-fara-intepaturi-sau-zgarieturi/

Sursa:https://faragluten.wordpress.com/glutenul-si-bolile-asociate/

Consumul de gluten creste necesarul de hormoni tiroidieni


Un nou studiu a demonstrat ca pacientii cu boala celiaca asimptomatica (fara simptome digestive) au nevoie de 48% mai mult T4 pentru a atinge acelasi nivel de TSH ca pacientii non celiaci.

Dupa ce pacientii au urmat o dieta fara gluten timp de 11 luni nivelurile lor de TSH au scazut, avand acelasi necesar de T4 ca pacientii non-celiaci cu tiroidita Hashimoto.

In acelasi timp, un alt studiu a demonstrat asocierea clinica intre tiroidita Hashimoto si intoleranta la gluten…Sunt rare cazurile in care o persoana cu tiroidita Hashimoto nu are un anumit grad de intoleranta la gluten sau chiar boala celiaca.

Prin intoleranta la gluten se intelege orice raspuns imun la gluten.

Boala celiaca este definita in general ca un raspuns autoimun asupra tesutului intestinal in urma expunerii la gluten, precum si ca o activare globala a sistemului imunitar.

In orice caz, un astefel de raspun imun nu este un lucru bun pentru o persoana cu tiroidita Hashimoto si, de fapt, pentru nicio persoana cu orice alta boala autoimuna. Sistemul imunitar este deja dezechilibrat si hiperreactiv datorita conditiei autoimune. O reactie imuna consecventa la un element obisnuit din dieta face doar sistemul imunitar mai instabil, exacerband ulterior conditia autoimuna.

Activarea globala a sistemului imunitar conduce la aparitia inflamatiei care la randul ei agraveaza conditia autoimuna.

Centrul Healthy Life va recomanda :https://rezo30.wordpress.com/testare-alergeni-fara-intepaturi-sau-zgarieturi/

Sursa http://faragluten.wordpress.com/2012/01/21/consumul-de-gluten-creste-necesarul-de-hormoni-tiroidieni/

Intoleranta la gluten si tiroidita Hashimoto


Numeroase studii din diferite tari sugereaza existenta unei legaturi stranse intre tiroidita autoimuna Hashimoto si intoleranta la gluten.

De fiecare data cand molecule de gluten nedigerat ajung in sange, sistemul imunitar raspunde armand un proces de distrugere a acestora in scopul eliminarii lor din circulatie. In aceasta situatie, datorita similaritatii intre structura moleculara a glutenului si cea a tesutului tiroidian, ingestia de gluten poate declansa un atac imun asupra tiroidei.Cum ajunge glutenul in sange? Glutenul poate ajunge in sange tranversand un perete intestinal mult prea permeabil ce apare in cadrul “sindromului de intestin permeabil” – “leaky gut”.

La persoanele cu predispozitie genetica pentru intoleranta la gluten si boala Celiaca (cele cu intoleranta la gluten permanenta), glutenul insusi conduce la scaderea permeabilitatii intestinale prin reactiile de tip inflamator pe care le declanseaza la nivel local. La celelalte persoane, alti factori precum dieta deficitara, anumite alergii si intolerante alimentare, disglicemia si starile de stres cronic pot conduce la dezvoltarea unei inflamatii cronice la nivelul intestinului care determina cresterea permeabilitatii intestinale. Ca urmare anumite particule care in mod normal nu au ce cauta in sange, printre care si molecule de gluten, ajung in sange si determina declansarea unor reactii imune impotriva lor.

In acelasi timp, numeroase persoane cu tiroidita autoimuna Hashimoto au prezentat o amelioare certa a simptomatologiei si o scadere a necesarului de hormoni tiroidieni (unii chiar nu au mai avut nevoie de medicatie hormonala) in urma adoptarii unei diete fara gluten. Si acest lucru nu il spun doar pentru ca am citit despre acesti pacienti pe ici pe colo ci si pentru ca am aflat direct de la ei despre acest fenomen prin intermediul forumurilor de pacienti pe care sunt inscrisa…. si pentru ca eu insami am experimentat acest aspect.

Pentru cei ce vor sa experimenteze – se indica o perioada fara gluten de cel putin o luna. Insa daca, in fara de gluten, mai sunt si alti factori implicati in etiologia sindromului de intestin permeabil, acestia trebuie sa fie depistati si eliminati. In afara de infectiile bacteriene, disglicemii si stres cronic care pot fi identificate si adresate cu usurinta, o atentie deosebita trebuie acordata intolerantelor si alergiilor alimentare. Cel mai simplu pas este aplicarea unei diete de eliminare/provocare pentru:

gluten
lactate
oua
porumb
soia
drojdie
In cazul unei persoane cu tiroidita autoimuna Hashimoto unii cercetatori/medici recomanda eliminarea permanenta a glutenului din alimentatie, deoarece chiar daca pacientul nu prezinta intoleranta permanenta la gluten, la un moment dat, datorita actiunii unuia dintre factorii expusi mai sus, s-ar putea reactiva sindromul de intestin permeabil, iar prezenta glutenului in sange ar putea declansa un nou atac imun asupra tiroidei.

Centrul Healthy Life va recomanda testarea cu biorezonanta a glutenului, lactozei, oua,porumb,soia,drojdie si/ sau :
https://rezo30.wordpress.com/testare-alergeni-fara-intepaturi-sau-zgarieturi/

Sursa :http://faragluten.wordpress.com/2011/03/19/legatura-dintre-gluten-si-tiroidita-autoimuna-hashimoto/

Enzimele- medicamentele viitorului


Enzimele sunt medicamentul viitorului. Se cunosc atât de multe și totuși atât de puține despre enzime, încât apar mereu descoperiri noi despre aceste minuni vii, care până la urmă fac parte din noi.

enzime

Voi încerca în câteva rânduri să povestesc pe scurt despre enzime și despre importanța lor. Enzimele sunt substanțe complexe – molecule proteice care participă la foarte multe reacții chimice ce au loc în organismul nostru. După ultimele cercetări se știe că există în corpul uman peste 2700 tipuri de enzime. Ne naștem cu ele, însă este ca un cont bancar ce trebuie realimentat din când în când.

Enzimele sunt considerate medicamentul viitorului datorită minunilor pe care le pot face, datorită proprietăților remarcabile pe care le au. Ele există atât în corpul uman cât și în tot ce înseamnă organism viu. O definiție mai simplă ar fi: enzimele = viață. Întreaga funcționare a noastră ca oameni se bazează pe enzime. Fără enzime nu ne-am putea hrăni, nu am putea digera alimentele, nu am putea gândi, nu ne-am putea mișca. Fără enzime fructele nu s-ar coace, semințele nu ar încolți…

Enzimele ajută în lupta împotriva îmbătrânirii, obezității, colesterolului, îmbunătățesc sistemul imunitar, curăță colonul, descompun grăsimile, cresc inteligența, detoxifică organismul etc. Enzimele nu pot distruge o celulă vie dar pot descompune o celulă moartă. Unii cercetători susțin că enzimele digeră chiar și cancerul!

Enzimele sunt în tot ce e viu, enzimele sunt vii, sunt scânteia vieții. Enzimele sunt catalizatorii care definesc metabolismul, care fac posibil acest metabolism. Fiecare tip de enzime au roluri bine definite, le putem considera cheia potrivită, fără de care nicio acțiune nu ar avea loc.

În ultima vreme tot mai mulți oameni de știință susțin că enzimele ajută enorm în vindecarea mai multor boli, și tot mai mulți producători de suplimente nutritive au început să le introducă în produsele lor.

Bun, până acum am tot lăudat aceste enzime, am menționat că fără ele nu funcționează nimic, am menționat că sunt minunate… Dar de câte feluri sunt? Cum funcționează ele? De unde și cum putem suplimenta enzimele?

Enzimele pe care le deținem în corp sunt în mare parte îndreptate către digestie, deci avem enzime digestive. Acestea participă activ la digestia alimentelor și intră în acțiune din momentul în care am introdus alimente în cavitatea bucală.

Când consumăm alimente, enzimele prezente în acestea sunt activate de căldura și umezeala din cavitatea bucală și împreună cu enzimele produse de organism digeră o parte din alimente înainte ca acestea să ajungă în stomac. Alte enzime digeră hrana pe tot traseul ei pentru ca apoi enzimele metabolice să folosească nutrienții respectivi pentru a regenera țesuturile existente și pentru a produce țesuturi noi.

Nu poate să existe concomitent și viață și moarte, nici pentru organismul uman nici pentru legume, fructe, nuci și semințe. Unde există viață, există enzime! Problema este că enzimele sunt sensibile la temperaturile de peste 47 grade Celsius. La temperaturi de peste 48,8 grade Celsius enzimele devin leneșe, la fel cum organismul uman devine leneș și se relaxează într-o baie caldă. La 54,5 grade Celsius viața enzimelor ia sfârșit, enzimele sunt moarte. Totuși, enzimele pot adormi la temperaturi scăzute. De exemplu, în semințe enzimele se găsesc într-o stare de adormire, în condiții adecvate acestea pot rămâne în această stare de suspendare a vieții timp de sute, chiar mii de ani.

Pe scurt și pe înțelesul tuturor: atunci când consumăm alimente preparate termic, enzimele din corpul nostru sunt îndreptate spre digestie, devin digestive, în detrimentul celor metabolice. Astfel apar boli, complicații, balonări, probleme digestive, probleme ale colonului, îmbătrăniri premature, apare într-un cuvânt dereriorarea organismului, deoarece ducem lipsă de enzime metabolice. De aceea e recomandat să consumăm pe cât posibil alimente nepreparate termic, în stare crudă, mai ales fructele și legumele de sezon.

Enzimele alimentare. Enzimele din plante sunt asemănătoare cu cele umane și animale și sunt necesare organismelor vii pentru a supraviețui.

Să luăm ca exemplu un măr. Atunci când îl culegem, îl separăm de sursa lui de viață. Dacă mâncăm mărul imediat putem fi siguri că enzimele conținute în mod natural în el vor ajuta sistemul nostru digestiv. Enzimele care au fost cândva prezente în reacțiile biochimice ce au ajutat mărul să crească, vor contribui acum la digerarea lui în stomacul nostru. Cu siguranță ai văzut cum un măr se strică dacă e lăsat prea mult timp în bolul cu fructe. Cu alte cuvinte, el se autoconsumă. Enzimele din componența lui devin digestive și astfel avem un măr stricat. Punctele moi de pe măr sunt locuri în care enzimele sunt mai active decât în alte părți, fiind eliberate de celulele fructului, mărul autoconsumându-se. În momentul în care mestecăm mărul, grăbim practic acest proces. Dacă adăugam temperatura de 36,6 grade Celsius din gura noastră, amilaza din salivă și apa conținută de măr, obținem un cadru perfect pentru un proces enzimatic reușit. Mărul esteconsumat de enzimele devenite digestive și ușurează munca sistemului nostru digestiv, fiind îndreptate mai puține enzime din corpul nostru spre digestie, astfel fiind păstrate pentru metabolism. Pe de altă parte, dacă același măr este consumat într-o plăcintă cu mere, enzimele din el sunt distruse prin procesul de preparare termică, deci nu mai sunt bune la nimic, astfel corpul nostru fiind obligat să îndrepte mai multe enzime digestive proprii spre digestie.

Deci pe scurt: pentru a beneficia de enzimele din alimente, acestea trebuie consumate în starea lor naturală. Vorbesc aici despre fructele și legumele de sezon, nuci, semințe, germeni. E clar că nu trebuie să consumăm carne crudă sau să începem să bem ouă crude :). Deci enzimele alimentare sunt furnizate de către alimentele crude, dar mâncarea crudă oferă doar enzime necesare digerării, nu și asimilării lor de către organism. Preocesul de gătire distruge toate enzimele din alimente. Asta nu înseamnă că trebuie să scoatem de tot mâncarea gătită din meniu, dar e extrem de recomandat să suplimentăm cu fructe și legume crude, mai ales cu cele de sezon.

Sper că ai înțeles în mare parte cum e cu enzimele digestive și cu enzimele alimentare.

Hai să vedem mai departe cum e cu enzimele metabolice. Acestea sunt toate enzimele produse de organism, dar care nu sunt utilizate în digestie. Fără enzimele metabolice nu am funcționa. Sunt acele enzime care fac posibile toate reacțiile biochimice din celule.

Toate organele, țesuturile și celulele organismului depind de acțiunea enzimelor metabolice și energia lor. Toate celulele vii produc enzime metabolice, dar pancreasul, ficatul și vezica biliară joacă un rol important în determinarea cantității de enzime metabolice pe care corpul uman este capabil să o producă. Deci e cât se poate de clar că fără enzime viața nu ar exista, la fel cum e cât se poate de clar ca un deficit de enzime duce la apariția diferitelor boli. Deci, dacă vrem să fim sănătoși trebuie să ajutăm organismul să producă și să conserve enzimele.

Deci fără enzime metabolice nu există viață! E clar, da? Deficitul de enzime metabolice duce la boli!

Enzimoterapia. În prezent există în comerț o serie de suplimente pe bază de enzime. Enzimele vegetale reprezintă aproximativ 80% din totalul de enzime comercializate. Restul de 20% este o combinație între enzime vegetale și enzime de origine animală. Enzimele vegetale sunt extrase dintr-o ciuperca: aspergillus. Această ciupercă produce o cantitate enormă de enzime, printre care proteaze, lipaze, amilaze și celulaze, toate active în mod natural cu diferite niveluri de pH.

Se estimează ca 80% din totalul de energie este depus pentru digerarea alimentelor! De aici rezultă că în fiecare minut organismul nostru este ocupat cu procesul de digerare, deci sistemul digestiv necesită de patru ori mai multă energie decât celelalte sisteme la un loc. Atunci când organismul este bolnav, el conservă energia în mod instinctiv pentru a depăși o anumită problemă de sănătate. De aceea, atunci când suntem bolnavi, primul lucru pe care îl facem este să refuzăm mâncarea.

Enzimele terapeutice (sistemice) sunt acele enzime pe care le luăm din suplimente sau alimente. Diferența între enzimele terapeutice și enzimele digestive constă în momentul administrării. La începutul mesei sau chiar în timpul mesei, enzimele intervin în procesul digestiv, sunt enzime digestive. Dacă sunt administrate pe stomacul gol se consideră a fi enzime terapeutice. Chiar și enzimele digestive pot fi terapeutice, dacă sunt administrate oarecum în exces. Tot ce nu e folosit pentru digestie intră încircuitul sangvin și organismul le utilizează.

Din nou, pe scurt: dacă avem suficiente enzime digestive, corpul nostru va utiliza propriile enzime pentru metabolism.

Să vedem, pe scurt, care sunt cele mai cunoscute enzime și la ce folosesc:

– AMILAZA

descompune carbohidrații
reglează nivelul histaminei, dacă este luată pe stomacul gol
crește glicemia
reduce pofta de mâncare
– BROMELAINA

descompune proteinele
efect anti-inflamator
– CATALAZA

efect antioxidant prin descompunereaperoxidului de hidrogen în apă și oxigen
se găsește în aproape toate celulele din organism
– CELULAZA

descompune celuloza și chitina
– HEMICELULAZA

descompune carbohidrații
utilă pentru polizaharidele din plante
– LACTAZA

descompune lactoza (zahărul din lapte)
folosită pentru tratarea intoleranței la lactoză
– LIPAZA

descompune lipidele și îmbunătățește circularea grăsimilor
reduce nivelul de colesterol
ajută la slăbire
sprijină producția de hormoni
ajută la funcționarea vezicii biliare
– MUCOLAZA

descompune mucusul
utilizată pentru congestii și sinuzite
– PAPAINA

descompune proteina
efect anti-inflamator
– PROTEAZA

descompune proteina
ajută sistemul imunitar, dacă este luată pe stomacul gol
reduce inflamațiile și îmbunătățește circulația
– SERATO-PEPTIDAZA

anti-inflamator
Ca importanță științifică și benefică cele mai importante enzime sunt proteazele care descompun proteinele (proteaza, catalaza și seaproza – extrase din ciuperci; seratio-peptidaza/serapeptaza, seaproza – extrase din bacterii; bromelaina, papaina, ficina – extrase din plante; pancreatina, tripsina, chimotripsina – de origine animală), lipazele care descompun grăsimile (se găsesc în ciuperci dar sunt și de origine animală), amilazele care descompun carbohidrații.

Trebuie însă menționat că de obicei alunele, semințele, nucile crude, germenii, boabele în general sunt inhibitori ai enzimelor. Se poate elimina acest efect inhibitor prin spălarea, înmuierea, încolțirea sau fermentarea celor numite. Fermentarea este cea mai recomandată metodă și se poate face simplu: puneți ce vreți să fermenteze în iaurt, kefir sau zer și lăsați-le cel puțin 12 ore.

Deci cum creștem aportul de enzime? Simplu:

– administrăm suplimente pe bază de enzime. de preferat cele de tip capsulă, desfăcute și presărate direct pe mâncarea consumată (de preferat nu fierbinte).
– consumăm multe fructe și legume crude, mai ales cele de sezon.
– consumăm sucuri naturale de fructe și legume, obținute în casă prin stoarcere manuală, tocare, marunțire, radere…
– consumăm multă apă
– mestecăm foarte bine mâncarea pe care o consumăm

Cele mai bogate în enzime sunt de obicei alimentele cu multe calorii (vorbind grosso-modo). Recomandate sunt ananasul, papaya, avocado, bananele…

Cam asta ar fi în mare parte tot ce trebuie să știți despre enzime. Acum înțelegi de ce enzimele sunt considerate medicamentul viitorului?

Sursa http://valentinbosioc.com/enzimele-medicamentul-viitorului/

Enzimele – esentiale pentru sanatate


Reamintesc de cate ori am ocazia ca suntem ceea ce mancam si, mai ales, ceea ce nu mancam. Pe termen lung, alimentatia se reflecta in mod direct asupra organismului nostru, iar calitatea ei influenteaza starea noastra de sanatate generala: cat de vigurosi ne simtim, cat de bine ne odihnim, ce capacitate de memorie sau de concentrare avem etc. De aceea, primul pas pentru o sanatate puternica incepe cu o alimentatie benefica pentru organism.

Hrana inseamna energie si pentru energie ai nevoie de o hrana de calitate. Probleme digestive, oboseala cronica, migrene, alergii, sindrom premenstrual, toate aceste probleme de sanatate isi pot gasi rezolvarea prin consumul crescut de alimente vii.

Sunt denumite “alimente vii, datatoare de viata” deoarece sporesc energia, imbunatatesc calitatea sangelui, hranesc organele, revitalizeaza celulele, cresc imunitatea organismului si ajuta la detoxifierea lui, deoarece sunt bogate in fibre care scad nivelul de metale grele precum plumbul si cadmiul. Si cel mai important, “alimentele vii” contin enzime, molecule de proteine functionale, care digera hrana, descompunand-o in fragmente suficient de mici, incat sa treaca in sange prin porii minusculi ai intestinelor.
Rolul enzimelor

Rolul enzimelor este unul extrem de complex, deoarece ele sunt implicate in orice functie biochimica si fiziologica a organismului; sunt catalizatorii metabolismului si materialul biochimic, care determina reactiile chimice. Enzimele sunt deci lucratorii din celulele noastre, partea vie a acestora, fara de care nu poate exista viata.

In anul 1903, un doctor elvetian pe nume Paul Kutschoff, a demonstrat ca organismul uman, pentru a functiona optim, are nevoie intr-o zi de mininum 50% hrana vie, bogata in enzime, Rezultatale lui au demonstrat ca leucocitoza intestinala este cauzata de alimente care sunt crude in procent mai mic de 51%, fapt pentru care peste 90% din populatia globului are probleme cu tractul digestiv si cu imunitatea, face alergii adesea nespecifice si dificil de controlat. La polul opus, daca mai mult de 50% dintre alimentele dintr-o zi NU sunt «vii» (crude), sistemul nostru imunitar trateaza surplusul ca pe niste corpuri straine, care invadeaza organismul, cauzand reactii inflamatorii.
top
Tipuri de enzime

Exista trei mari categorii de enzime.

1. Enzimele metabolice – in fiecare dintre celulele corpului exista aproximativ 1.300 de enzime diferite, care se pot combina cu anumite coenzime (derivati ai vitaminelor) si astfel formeaza in jur de 100.000 de variatii chimice, care ne ajuta sa vedem, sa auzim, sa respiram si sa ne miscam. In plus, acestea au rol si in cresterea oaselor, combaterea agentilor patogeni, eliminarea radicalilor liberi, refacerea tesuturilor, generarea impulsurilor nervoase, dar si in reproducere. Enzimele metabolice au nevoie de vitamine si de minerale (in special de zinc si de magneziu) pentru a functiona optim, de aceea, pentru a mentine un echilibru enzimatic in organism, este foarte important sa NU existe carente in organism. Din nou si aici, alimentatia joaca un rol decisiv.

2. Enzimele digestive – sunt secretate de tractul digestiv, inca din cavitatea bucala, si au rol in descompunerea proteinelor, carbohidratilor si a grasimilor din alimente, dar si in procesul de extragere, asimiliare, metabolizare si de absorbtie a substantelor nutritive din hrana, atat de necesare organismului nostru. Exista trei grupe principale de enzime digestive: amilaza (descompun carbohidratii complecsi in zaharuri simple), proteaza (sunt responsabile pentru descompunerea proteinelor) si lipaza (descompun grasimile).

3. Enzimele alimentare – ajuta procesul digestiv si trebuie sa provina din alimentatia naturala: fructe, legume, nuci, seminte (in, mei, quinoa), germeni, plante (aloe vera, orz, patrunjel). Daca acestea sunt gatite la peste 40 de grade, enzimele se inactiveaza, pentru ca sunt cele mai sensibile la temperaturile inalte.
top
Carenta de enzime

Fiecare dintre noi mostenim de la parinti un potential enzimatic, optim pana la 20 de ani (perioada in care organismul le produce la capacitate maxima) si in scadere odata cu anii. Se imputineaza si-si pierd totodata si eficienta, cu fiecare an in plus. Studiile arata ca un om de 70 de ani are de 30 de ori mai putine enzime digestive decat un om de 30 de ani.

Acest lucru vine ca o explicatie a faptului ca oamenii in varsta se confrunta din ce in ce mai des cu probleme ale aparatului digestiv (balonari, indigestii, ulceratii etc.) si de aici cu multe alte afectiuni, o consecinta a faptului ca organismul uman este un tot unitar, iar organele noastre sunt interconectate si interdependente. In plus, si combinatiile alimentare nerecomandate “ajuta” (cea mai comuna, cartofi si friptura), deoarece ingreuneaza digestia si suprasolicita resursele enzimatice ale organismului.

Pancreasul este organul care produce in mod natural enzime, iar consumarea de alimente sarace in enzime intrerupe acest proces, pancreasul fiind suprasolicitat pentru a produce cantitatea optima de enzime necesara organismului.
Rezultatul: trecerea de hrana nedigerata in intestin si o digestie necorespunzatoare, fara absorbtia substantelor esentiale precum aminoacizi, acizi grasi si monozaharide.

In plus, particulele de alimente nedigerate care pot ajunge direct in sange, vor fi percepute de catre sistemul imunitar drept agenti straini invadatori, iar reactia este similara simptomelor specifice alergiilor: dureri de cap, migrene, ameteli, iritabilitate, nervozitate, depresie, conjunctivita, eczeme, arsuri la stomac, cresterea tensiunii arteriale, dureri in piept, dificultati de respiratie, umflarea fetei si a ochilor etc.

Carenta de enzime din organism poate provoca de la dezechilibre digestive, pana la afectiuni grave, precum sindrom de malabsorbtie sau sindromul Shwachman intalnit la copii. Insa nu doar la nivel fizic putem suferi, ci si psihic, deoarece si creierul are nevoie de enzime – se pare ca enzima AMPK, cunoscuta pentru rolul sau in protectia impotriva diabetului, cancerului si a hipertensiunii, are si rolul de a mentine functiile creierului la parametrii optimi.

De retinut!
A fi sanatos sau a fi bolnav nu reprezinta stari care se obtin instantaneu, ci sunt rezultatul stilului nostru de viata. Viata agitata, mancarea de fast-food, abuzul de mancare gatita, bogata in grasimi saturate, odihna si hidratarea necorespunzatoare. Din fericire, lucrurile sunt reversibille si pot fi indreptate. Primul pas, farfuria noastra, desigur cu vointa si cu perseverenta, cu cat mai timpuriu, cu atat mai bine.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Directorul Institutului de Cercetari Alimentare
Sursa http://www.helpnet.ro/enzimele-esentiale-sanatate.html

Nor de etichete