Aici e oaza ta de liniste si sanatate!

Posts tagged ‘enzime’

Beneficiile enzimelor digestive in controlul greutatii si disconfort digestiv


Sănătatea digestiei impacteaza fiecare aspect al vieţii noastre, atât direct cât şi indirect. Discomfortul gastric, gazele, balonarea şi flatulenţa sunt direct legate de o digestie proastă/inadecvată/insuficientă, dar şi lipsa de energie, tulburări ale somnului şi lipsa unei stări generale bune, pot rezulta de asemenea dintr-o digestie slabă. 

Există multiple enzime diferite folosite ca suplimente nutritive, dar majoritatea pot fi incadrate in patru mari grupuri: proteaze, carbohidraze, lipaze şi enzime antioxidante. Proteazele se referă la toate enzimele care ajută la digestia proteinelor prin ruperea legăturilor dintre aminoacizii din structura lor. Un alt grup de enzime, carbohidrazele, desfac carbohidraţii inclusiv amidonul, zaharurile şi diverse fibre. Lipazele ajută la digestia grăsimilor alimentare asigurând disponibilitatea acizilor graşi şi a nutrienţilor liposolubili. Enzimele antioxidante sunt folosite de asemenea în mod obişnuit ca suplimente pentru a combate leziunile cauzate de radicalii liberi.

DIGESTIA şi DISCOMFORTUL DIGESTIVSuplimentele enzimatice au o istorie îndelungată de utilizare ca “ajutoare” pentru digestie. Înainte de începutul secolului 20, Dr. Jokichi Takamine a dezvoltat un supliment pe bază de amilază fungica pentru a îmbunătăţi digestia pacienţilor săi. În 1920, Dr. Edward Howell a recunoscut rolul vital pe care enzimele din alimente îl joacă în digestie şi a formulat produse care să înlocuiască acele enzime care sunt pierdute ireversibil în procesul de pregătire, coacere şi procesare a alimentelor. Pierderea enzimelor din alimente duce la adăugarea unei poveri suplimentare în organismul uman,ceea ce conduce la discomfort şi indigestie. Suplimentele cu enzime digestive conlucrează cu enzimele digestive proprii ale organismului pentru a îmbunătăţi procesul de digestie şi duc la reducerea semnificativă a discomfortului digestiv.Aproape orice persoană poate avea beneficii prin utilizarea suplimentelor nutritive pe bază de enzime digestive, deoarece alimentele procesate, utilizarea pesticidelor, ierbicidelor, a organismelor modificate genetic precum şi viaţa alertă, cu un înalt nivel de stres pe care o trăim, toate compromit funcţia digestivă şi livrarea de nutrienţi pentru celulele organismului nostru. Creşterea alarmantă a numărului de cazuri de alergii, astm bronşic, autism şi ADHD (Deficit de atenţie şi hiperactivitate) la copii este o dovadă a faptului că mâncarea şi mediul în care trăim s-au modificat în mod semnificativ în prezenta faţă de cum erau în urmă cu 50 de ani. Fiecare celulă a organismului uman, indiferent de locul, funcţia sau structura sa, necesită nutrienti pentru a functiona optim. Enzimele digestive, împreună cu o dietă sănătoasă, susţin asigurarea nutrienţilor pentru celulele organismului. Toţi putem avea beneficii de pe urma unei digestii mai bune. Fiecare celulă, ţesut, organ şi sistem al organismului depind de un aport optim de nutrienţi asociat cu o digestie optimă, ceea ce va duce la starea de sănătate şi de bine a organismului.  În 2004, Centrul American de Informare pentru Alimentaţie şi Nutriţie al USDA, a raportat că refluxul acid sau BRGE (boala de reflux gastro-esofagian) afectează 60 de milioane de americani. Dr. Helffrich explică “Cauza principală a acestei afecţiuni este lipsa de enzime, nu producția de acid în exces. Alimentele nedigerate din stomac cresc presiunea asupra sfincterului esofagian inferior, ceea ce creşte probabilitatea pentru conținutul stomacului de a re-intra în esofag. Alimentele nedigerate care rămân în stomac semnalizează, de asemenea către creier, că secreţia de acid clorhidric din stomac trebuie să continue. Dar când hrana este digerată optim, cu sprijinul enzimelor suplimentare, există o presiune mai mică asupra sfincterului esofagian inferior, un risc mai mic de regurgitare și semnalul trimis este pentru a opri secreţia acidă. Deci soluţia pentru această boală este de a promova o digestie cât mai bună cu ajutorul suplimentelor nutritive pe bază de enzime digestive şi nu de a neutraliza sau de a bloca producția de acid.”

INTOLERANŢELE ALIMENTARE
Intoleranța la lactate este experimentată de majoritatea populației adulte a lumii și, în timp ce o mare parte a problemei este atribuibilă deficitului de lactază, unele proteine rezistente la digestie, cum ar fi β– lactoglobulina, pot contribui, de asemenea, la această afecţiune. Deficitul de lactază este cel mai larg recunoscut deficit de enzime, aproape 70% din populația adultă a lumii producand niveluri deficitare ale acestei enzime. Produsele lactate conţin zahărul numit lactoză care este digerat în mod normal de enzima lactază. Niveluri insuficiente de lactază pot duce la disconfort gastric, inclusiv balonare, flatulență, diaree și dureri abdominale. Studiile indică faptul că suplimentarea cu lactază poate ajuta la reducerea acestui disconfort și îi permite oricărui individ să consume produse lactate. Proteinele ​​din lapte includ cazeina și β – lactoglobulina care, împreună cu alte câteva proteine specifice, sunt rezistente la hidroliză acidă și digestie enzimatică atât în faţa pepsinei gastrice cât şi în faţa proteazelor pancreatice. Testele în vitro au indicat faptul că suplimentele ce conţin amestecuri de proteaze fungice sunt capabile să spargă (să lizeze) aceste proteine. Produsele care combină lactaza cu amestecuri de proteaze care digeră proteinele din lapte pot fi extrem de potrivite în special pentru persoanele care au probleme digestive asociate cu produsele lactate.

CONTROLUL GREUTĂŢII CORPORALE 
Produsele care au o formulă cu spectru larg de enzime digestive pot fi un excelent plus, pe lângă un regim alimentar sănătos și un program de exerciţii fizice, pentru a sprijini programele demanagement al unei greutăţi corporale sănătoase. Suplimentarea cu enzime digestive asigură persoanelor care vor să-şi controleze greutatea o bază de nutrienți sănătoasa și poate ajuta la eliminarea poftelor. Lipazele pot sprijini gestionarea unei greutăţi sănătoase prin mecanismul de saţietate. Studiile epidemiologice și cercetările pe animale indică faptul că acizii grași omega-3 pot crește sațietatea sau senzaţia de saţietate după o masă. Acizi grași liberi sunt consideraţi a juca un rol – cheie în creier pentru reglarea homeostaziei energetice.Enzimele proteolitice pot fi, de asemenea, benefice în programele de management al greutăţii. Dietele bogate în proteine ​​sunt folosite în mod obişnuit în programele de scădere în greutate și Directorul de Cercetare şi Dezvoltare al Companiei Naţionale de Enzime din SUA, Richard Mihalik, explică faptul că proteazele pot fi adăugate la dietele bogate în proteine ​​sau shake-uri proteice pentru a sprijini digestia completă a acestora și sațietatea. Helffrich subliniază rolul acestor proteaze administrate sistemic într-un regim sănătos de pierdere în greutate ” Proteazele luate între mese îmbunătăţesc circulaţia şi sprijină îndepărtarea în timp util a toxinelor și deșeurilor metabolice. De asemenea, în practica noastră clinică am observat o reducere a inflamaţiei şi a retenţiei de lichide după cum a reieşit din testele de laborator şi analizele de bio-impedanta. Acesta este un alt mod prin care proteazele pot sprijini programele de gestionare sănătoasă a greutăţii.”

SĂNĂTATEA CARDIOVASCULARĂ
Suplimentele cu enzime digestive pot sprijini, de asemenea, un sistem cardiovascular sănătos. Lipazele ajută la furnizarea de acizi graşi esenţiali omega-3 și omega-6. Studiile în vitro arată că amestecurile de lipaze cresc în mod eficient disponibilitatea acizilor grași esențiali din diverse uleiuri vegetale, precum și din uleiul de pește. Acești acizi grași au fost asociaţi cu scăderea inflamației și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare. Rolul inflamației în etiologia bolilor cardiovasculare susţine de asemenea și utilizarea proteazelor sistemice și a enzimelor antioxidante in preparatele enzimatice. Proteazele sistemice sunt, de asemenea, cunoscute pentru că desfac fibrina, fapt care poate ajuta la promovarea unei circulații sănătoase. Helffrich a subliniat că proteazele sistemice joacă un rol important în menținerea „unui sânge sănătos și a vaselor de sânge sănătoase, acestea fiind cele doua componente  care susțin o inimă sănătoasă.”CONCLUZIISuplimentele pe bază de enzime digestive au capacitatea de a impacta valoarea nutritivă a dietei noastre, de a reduce apariţia de intoleranțe alimentare și de a acționa sistemic pentru a sprijini diverse sisteme ale organismului. 
Sursa http://www.sunwavepharma.com/index.php/ro/blog/251-beneficiile-enzimelor-digestive

Una din cele mai puternice antiinflamatoare naturale : BROMELAINA din ananas


Bromelaină
image

O enzimă digestivă cu proprietăţi antiinflamatoare, bromelaina se extrage din planta de ananas. A fost folosită începând cu anii ’50 pentru o gamă largă de scopuri terapeutice, de la tratarea rănilor uşoare până la boli cardiace.

CE ESTE
Bromelaina este o enzimă care descompune proteinele şi coagulează laptele şi care se găseşte în ananasul proaspăt. Suplimentul comercial se obţine de obicei numai din tulpina ananasului, fiind diferit de enzimă din fruct. Se produce cu precădere în Japonia, Taiwan şi Hawaii.

CUM ACŢIONEAZĂ
Bromelaina este un agent antiinflamator puternic care poate reduce durerea şi umflăturile şi favoriza refacerea ţesuturilor.
Se crede că eficienţa este dată de interacţiunea cu substanţele de tip hormon numite prostaglandine. Bromelaina poate inhiba acţiunea prostaglandinelor care produc durere şi inflamaţie, favorizând formarea altor prostaglandine, antiinflamatoare. Ea stimulează şi descompunerea fibrinei, o proteină insolubilă care poate fi asociată cu retenţia de lichid. Bromelaina este o enzimă neobişnuită ce digeră proteine, deoarece trece prin tractul digestiv şi este absorbită intact.
image

BENEFICII MAJORE

Acţiunea antiinflamatoare a bromelainei o face folositoare în tratamentul durerilor şi umflăturilor cauzate de luxaţii şi leziuni musculare, ca şi în vindecarea rănilor şi arsurilor. într- un studiu pe 700 de pompieri cu arsuri, cei care au luat bromelaină au constatat că rănile lor s-au vindecat de două ori mai repede decât la ceilalţi.
Alte studii arată că bromelaina ajută la reducerea vânătăilor şi durerilor pricinuite de unele operaţii minore, în special la femeile care au avut intervenţii chirurgicale după naştere. în combinaţie cu tripsina, o altă enzimă proteolitică (ce descompune proteinele), bromelaina poate fi eficientă în cazul infecţiilor tractului urinar. într-un studiu preliminar, 78% din subiecţi au spus că simptomele s-au ameliorat prin administrarea combinaţiei de enzime. Luată împreună cu papaina, bromelaina poate calma şi durerile menstruale, reducând spasmele uterului.
BENEFICII SUPLIMENTARE

Contracarând vâscozitatea excesivă a trombocitelor din sânge, enzimă ajută la combaterea bolilor cardiovasculare, reducând riscul de tromboză şi durerea anginoasă şi relaxând constricţia arterială. Bolnavii de angină care au luat 1 000-1 400 mg de bromelaină au raportat dispariţia tuturor simptomelor lor într- un interval de 4 până la 90 de zile. (Durata de timp necesară ca ameliorările să devină evidente a fost legată de severitatea simptomelor iniţiale ale pacienţilor.)
Ca enzimă care descompune proteinele, bromelaina poate avea efect anticancerigen, dar este nevoie de mai multe dovezi în acest sens. De asemenea, ea poate să mărească eficienţa chimioterapiei şi eventual să inhibe dezvoltarea celulelor canceroase. Dacă este luată oral, s-a constatat că enzimă favorizează sinteza unor compuşi anticancerigeni.

Bromelaina pare să reducă vâscozitatea mucusului, ceea ce poate fi de folos în tratamentul astmului sau al bronşitei cronice. S-a dovedit, de asemenea, eficientă în sinuzită. Alte studii arată că enzimă poate ajuta la absorbţia antibioticelor, cum ar fi Amoxicilina şi Penicilina, ca şi la absorbţia curcuminei, ingredientul activ din turmeric (curcumă). Există tlovezi care arată că, în combinaţie cu papaina, o enzimă proteolitică extrasă din papaia necoaptă, bromelaina poate calma ciclul menstrual dureros.
Ca antiinflamator, bromelaina poate fi folositoare în artrita reumatoidă. într-un studiu preliminar, 73% din pacienţii cărora li s-a dat suplimentul timp de 3 săptămâni-13 luni au semnalat rezultate de la bune la excelente. Odată ce bromelaina poate reduce umflăturile şi vânătăile postoperatorii, neafectând procesul de coagulare a sângelui, poate fi administrată uneori pacienţilor care vor fi supuşi unei operaţii de liposucţie.

MOD DE ADMINISTRARE

DOZAJ

Doza tipică recomandată de bromelaină este între 250 mg şi 500 mg de 3 ori pe zi.
INDICAŢII DE UTILIZARE

Bromelaina ar trebui luată în general pe stomacul gol, dar când este folosită ca adjuvant digestiv, este preferabil la masă, mai cu seamă pentru a ajuta la digerarea mâncărurilor grase sau bogate în proteine. Pentru alinarea umflăturilor sau a inflamaţiilor, luaţi suplimentul până ce simptomele se ameliorează sau dispar.

EFECTE SECUNDARE POSIBILE
Chiar dacă bromelaina se ia în doze foarte mari, efectele secundare sunt extrem de rare. Unele persoane cu o sensibilitate specială pot face reacţii alergice şi iritări ale pielii, în comunicările preliminare, s-a semnalat tahicardie asociată cu folosirea enzimei.

PRECAUŢII
•   Nu luaţi suplimente cu bromelaină dacă sunteţi alergici la ananas.
•   Deoarece bromelaina subţiază sângele, nu trebuie luată cu medicamente anticoagulante; se ştiu puţine lucruri despre interacţiunea lor.
» NU UITAŢI: Dacă suferiţi de o boală, consultaţi medicul înainte de a lua suplimente.

INDICAŢII PENTRU CUMPĂRARE
•   Există anumite variaţii în concentraţia preparatelor comerciale, aşa că verificaţi informaţiile de pe etichetă înainte de a cumpăra. Pentru un efect terapeutic puternic, un produs trebuie să conţină cel puţin 2 000 de unităţi de coagulare a laptelui per gram.
•   Ananasul crud luat ca atare nu poate furniza cantităţi terapeutice de bromelaină. Acestea trebuie obţinute din suplimente.

DESCOPERIRI RECENTE
Cercetările din Germania au evidenţiat o terapie combinată care poate reduce drastic riscul unui al doilea infarct. S-a constatat că la pacienţii care au luat capsule cu potasiu, magneziu şi bromelaină la fiecare masă s-a redus riscul cu 95%. Se consideră că o combinaţie de magneziu şi potasiu întăreşte inima, în timp ce bromelaina previne vâscozitatea trombocitelor din sânge şi dizolvă fibrina, o proteină care poate contribui la formarea de cheaguri de sânge.

ŞTIAŢI?
Bromelaina „brută” are o acţiune atât de puternică, încât cei care lucrează în plantaţii şi în fabrici de conserve de ananas trebuie să poarte costume de protecţie pentru ca pielea lor să nu aibă de suferit.

UTILIZĂRI
Reduce durerea şi umflăturile cauzate de răni minore. Ajută la vindecarea rănilor şi la refacerea postoperatorie. Reduce congestia mucoasă în bronşite şi sinuzite. îmbunătăţeşte eficienţa anumitor antibiotice. Ajută la digerarea proteinelor.
Sursa http://bromelaina.wordpress.com

Enzimele- medicamentele viitorului


Enzimele sunt medicamentul viitorului. Se cunosc atât de multe și totuși atât de puține despre enzime, încât apar mereu descoperiri noi despre aceste minuni vii, care până la urmă fac parte din noi.

enzime

Voi încerca în câteva rânduri să povestesc pe scurt despre enzime și despre importanța lor. Enzimele sunt substanțe complexe – molecule proteice care participă la foarte multe reacții chimice ce au loc în organismul nostru. După ultimele cercetări se știe că există în corpul uman peste 2700 tipuri de enzime. Ne naștem cu ele, însă este ca un cont bancar ce trebuie realimentat din când în când.

Enzimele sunt considerate medicamentul viitorului datorită minunilor pe care le pot face, datorită proprietăților remarcabile pe care le au. Ele există atât în corpul uman cât și în tot ce înseamnă organism viu. O definiție mai simplă ar fi: enzimele = viață. Întreaga funcționare a noastră ca oameni se bazează pe enzime. Fără enzime nu ne-am putea hrăni, nu am putea digera alimentele, nu am putea gândi, nu ne-am putea mișca. Fără enzime fructele nu s-ar coace, semințele nu ar încolți…

Enzimele ajută în lupta împotriva îmbătrânirii, obezității, colesterolului, îmbunătățesc sistemul imunitar, curăță colonul, descompun grăsimile, cresc inteligența, detoxifică organismul etc. Enzimele nu pot distruge o celulă vie dar pot descompune o celulă moartă. Unii cercetători susțin că enzimele digeră chiar și cancerul!

Enzimele sunt în tot ce e viu, enzimele sunt vii, sunt scânteia vieții. Enzimele sunt catalizatorii care definesc metabolismul, care fac posibil acest metabolism. Fiecare tip de enzime au roluri bine definite, le putem considera cheia potrivită, fără de care nicio acțiune nu ar avea loc.

În ultima vreme tot mai mulți oameni de știință susțin că enzimele ajută enorm în vindecarea mai multor boli, și tot mai mulți producători de suplimente nutritive au început să le introducă în produsele lor.

Bun, până acum am tot lăudat aceste enzime, am menționat că fără ele nu funcționează nimic, am menționat că sunt minunate… Dar de câte feluri sunt? Cum funcționează ele? De unde și cum putem suplimenta enzimele?

Enzimele pe care le deținem în corp sunt în mare parte îndreptate către digestie, deci avem enzime digestive. Acestea participă activ la digestia alimentelor și intră în acțiune din momentul în care am introdus alimente în cavitatea bucală.

Când consumăm alimente, enzimele prezente în acestea sunt activate de căldura și umezeala din cavitatea bucală și împreună cu enzimele produse de organism digeră o parte din alimente înainte ca acestea să ajungă în stomac. Alte enzime digeră hrana pe tot traseul ei pentru ca apoi enzimele metabolice să folosească nutrienții respectivi pentru a regenera țesuturile existente și pentru a produce țesuturi noi.

Nu poate să existe concomitent și viață și moarte, nici pentru organismul uman nici pentru legume, fructe, nuci și semințe. Unde există viață, există enzime! Problema este că enzimele sunt sensibile la temperaturile de peste 47 grade Celsius. La temperaturi de peste 48,8 grade Celsius enzimele devin leneșe, la fel cum organismul uman devine leneș și se relaxează într-o baie caldă. La 54,5 grade Celsius viața enzimelor ia sfârșit, enzimele sunt moarte. Totuși, enzimele pot adormi la temperaturi scăzute. De exemplu, în semințe enzimele se găsesc într-o stare de adormire, în condiții adecvate acestea pot rămâne în această stare de suspendare a vieții timp de sute, chiar mii de ani.

Pe scurt și pe înțelesul tuturor: atunci când consumăm alimente preparate termic, enzimele din corpul nostru sunt îndreptate spre digestie, devin digestive, în detrimentul celor metabolice. Astfel apar boli, complicații, balonări, probleme digestive, probleme ale colonului, îmbătrăniri premature, apare într-un cuvânt dereriorarea organismului, deoarece ducem lipsă de enzime metabolice. De aceea e recomandat să consumăm pe cât posibil alimente nepreparate termic, în stare crudă, mai ales fructele și legumele de sezon.

Enzimele alimentare. Enzimele din plante sunt asemănătoare cu cele umane și animale și sunt necesare organismelor vii pentru a supraviețui.

Să luăm ca exemplu un măr. Atunci când îl culegem, îl separăm de sursa lui de viață. Dacă mâncăm mărul imediat putem fi siguri că enzimele conținute în mod natural în el vor ajuta sistemul nostru digestiv. Enzimele care au fost cândva prezente în reacțiile biochimice ce au ajutat mărul să crească, vor contribui acum la digerarea lui în stomacul nostru. Cu siguranță ai văzut cum un măr se strică dacă e lăsat prea mult timp în bolul cu fructe. Cu alte cuvinte, el se autoconsumă. Enzimele din componența lui devin digestive și astfel avem un măr stricat. Punctele moi de pe măr sunt locuri în care enzimele sunt mai active decât în alte părți, fiind eliberate de celulele fructului, mărul autoconsumându-se. În momentul în care mestecăm mărul, grăbim practic acest proces. Dacă adăugam temperatura de 36,6 grade Celsius din gura noastră, amilaza din salivă și apa conținută de măr, obținem un cadru perfect pentru un proces enzimatic reușit. Mărul esteconsumat de enzimele devenite digestive și ușurează munca sistemului nostru digestiv, fiind îndreptate mai puține enzime din corpul nostru spre digestie, astfel fiind păstrate pentru metabolism. Pe de altă parte, dacă același măr este consumat într-o plăcintă cu mere, enzimele din el sunt distruse prin procesul de preparare termică, deci nu mai sunt bune la nimic, astfel corpul nostru fiind obligat să îndrepte mai multe enzime digestive proprii spre digestie.

Deci pe scurt: pentru a beneficia de enzimele din alimente, acestea trebuie consumate în starea lor naturală. Vorbesc aici despre fructele și legumele de sezon, nuci, semințe, germeni. E clar că nu trebuie să consumăm carne crudă sau să începem să bem ouă crude :). Deci enzimele alimentare sunt furnizate de către alimentele crude, dar mâncarea crudă oferă doar enzime necesare digerării, nu și asimilării lor de către organism. Preocesul de gătire distruge toate enzimele din alimente. Asta nu înseamnă că trebuie să scoatem de tot mâncarea gătită din meniu, dar e extrem de recomandat să suplimentăm cu fructe și legume crude, mai ales cu cele de sezon.

Sper că ai înțeles în mare parte cum e cu enzimele digestive și cu enzimele alimentare.

Hai să vedem mai departe cum e cu enzimele metabolice. Acestea sunt toate enzimele produse de organism, dar care nu sunt utilizate în digestie. Fără enzimele metabolice nu am funcționa. Sunt acele enzime care fac posibile toate reacțiile biochimice din celule.

Toate organele, țesuturile și celulele organismului depind de acțiunea enzimelor metabolice și energia lor. Toate celulele vii produc enzime metabolice, dar pancreasul, ficatul și vezica biliară joacă un rol important în determinarea cantității de enzime metabolice pe care corpul uman este capabil să o producă. Deci e cât se poate de clar că fără enzime viața nu ar exista, la fel cum e cât se poate de clar ca un deficit de enzime duce la apariția diferitelor boli. Deci, dacă vrem să fim sănătoși trebuie să ajutăm organismul să producă și să conserve enzimele.

Deci fără enzime metabolice nu există viață! E clar, da? Deficitul de enzime metabolice duce la boli!

Enzimoterapia. În prezent există în comerț o serie de suplimente pe bază de enzime. Enzimele vegetale reprezintă aproximativ 80% din totalul de enzime comercializate. Restul de 20% este o combinație între enzime vegetale și enzime de origine animală. Enzimele vegetale sunt extrase dintr-o ciuperca: aspergillus. Această ciupercă produce o cantitate enormă de enzime, printre care proteaze, lipaze, amilaze și celulaze, toate active în mod natural cu diferite niveluri de pH.

Se estimează ca 80% din totalul de energie este depus pentru digerarea alimentelor! De aici rezultă că în fiecare minut organismul nostru este ocupat cu procesul de digerare, deci sistemul digestiv necesită de patru ori mai multă energie decât celelalte sisteme la un loc. Atunci când organismul este bolnav, el conservă energia în mod instinctiv pentru a depăși o anumită problemă de sănătate. De aceea, atunci când suntem bolnavi, primul lucru pe care îl facem este să refuzăm mâncarea.

Enzimele terapeutice (sistemice) sunt acele enzime pe care le luăm din suplimente sau alimente. Diferența între enzimele terapeutice și enzimele digestive constă în momentul administrării. La începutul mesei sau chiar în timpul mesei, enzimele intervin în procesul digestiv, sunt enzime digestive. Dacă sunt administrate pe stomacul gol se consideră a fi enzime terapeutice. Chiar și enzimele digestive pot fi terapeutice, dacă sunt administrate oarecum în exces. Tot ce nu e folosit pentru digestie intră încircuitul sangvin și organismul le utilizează.

Din nou, pe scurt: dacă avem suficiente enzime digestive, corpul nostru va utiliza propriile enzime pentru metabolism.

Să vedem, pe scurt, care sunt cele mai cunoscute enzime și la ce folosesc:

– AMILAZA

descompune carbohidrații
reglează nivelul histaminei, dacă este luată pe stomacul gol
crește glicemia
reduce pofta de mâncare
– BROMELAINA

descompune proteinele
efect anti-inflamator
– CATALAZA

efect antioxidant prin descompunereaperoxidului de hidrogen în apă și oxigen
se găsește în aproape toate celulele din organism
– CELULAZA

descompune celuloza și chitina
– HEMICELULAZA

descompune carbohidrații
utilă pentru polizaharidele din plante
– LACTAZA

descompune lactoza (zahărul din lapte)
folosită pentru tratarea intoleranței la lactoză
– LIPAZA

descompune lipidele și îmbunătățește circularea grăsimilor
reduce nivelul de colesterol
ajută la slăbire
sprijină producția de hormoni
ajută la funcționarea vezicii biliare
– MUCOLAZA

descompune mucusul
utilizată pentru congestii și sinuzite
– PAPAINA

descompune proteina
efect anti-inflamator
– PROTEAZA

descompune proteina
ajută sistemul imunitar, dacă este luată pe stomacul gol
reduce inflamațiile și îmbunătățește circulația
– SERATO-PEPTIDAZA

anti-inflamator
Ca importanță științifică și benefică cele mai importante enzime sunt proteazele care descompun proteinele (proteaza, catalaza și seaproza – extrase din ciuperci; seratio-peptidaza/serapeptaza, seaproza – extrase din bacterii; bromelaina, papaina, ficina – extrase din plante; pancreatina, tripsina, chimotripsina – de origine animală), lipazele care descompun grăsimile (se găsesc în ciuperci dar sunt și de origine animală), amilazele care descompun carbohidrații.

Trebuie însă menționat că de obicei alunele, semințele, nucile crude, germenii, boabele în general sunt inhibitori ai enzimelor. Se poate elimina acest efect inhibitor prin spălarea, înmuierea, încolțirea sau fermentarea celor numite. Fermentarea este cea mai recomandată metodă și se poate face simplu: puneți ce vreți să fermenteze în iaurt, kefir sau zer și lăsați-le cel puțin 12 ore.

Deci cum creștem aportul de enzime? Simplu:

– administrăm suplimente pe bază de enzime. de preferat cele de tip capsulă, desfăcute și presărate direct pe mâncarea consumată (de preferat nu fierbinte).
– consumăm multe fructe și legume crude, mai ales cele de sezon.
– consumăm sucuri naturale de fructe și legume, obținute în casă prin stoarcere manuală, tocare, marunțire, radere…
– consumăm multă apă
– mestecăm foarte bine mâncarea pe care o consumăm

Cele mai bogate în enzime sunt de obicei alimentele cu multe calorii (vorbind grosso-modo). Recomandate sunt ananasul, papaya, avocado, bananele…

Cam asta ar fi în mare parte tot ce trebuie să știți despre enzime. Acum înțelegi de ce enzimele sunt considerate medicamentul viitorului?

Sursa http://valentinbosioc.com/enzimele-medicamentul-viitorului/

Enzimele – esentiale pentru sanatate


Reamintesc de cate ori am ocazia ca suntem ceea ce mancam si, mai ales, ceea ce nu mancam. Pe termen lung, alimentatia se reflecta in mod direct asupra organismului nostru, iar calitatea ei influenteaza starea noastra de sanatate generala: cat de vigurosi ne simtim, cat de bine ne odihnim, ce capacitate de memorie sau de concentrare avem etc. De aceea, primul pas pentru o sanatate puternica incepe cu o alimentatie benefica pentru organism.

Hrana inseamna energie si pentru energie ai nevoie de o hrana de calitate. Probleme digestive, oboseala cronica, migrene, alergii, sindrom premenstrual, toate aceste probleme de sanatate isi pot gasi rezolvarea prin consumul crescut de alimente vii.

Sunt denumite “alimente vii, datatoare de viata” deoarece sporesc energia, imbunatatesc calitatea sangelui, hranesc organele, revitalizeaza celulele, cresc imunitatea organismului si ajuta la detoxifierea lui, deoarece sunt bogate in fibre care scad nivelul de metale grele precum plumbul si cadmiul. Si cel mai important, “alimentele vii” contin enzime, molecule de proteine functionale, care digera hrana, descompunand-o in fragmente suficient de mici, incat sa treaca in sange prin porii minusculi ai intestinelor.
Rolul enzimelor

Rolul enzimelor este unul extrem de complex, deoarece ele sunt implicate in orice functie biochimica si fiziologica a organismului; sunt catalizatorii metabolismului si materialul biochimic, care determina reactiile chimice. Enzimele sunt deci lucratorii din celulele noastre, partea vie a acestora, fara de care nu poate exista viata.

In anul 1903, un doctor elvetian pe nume Paul Kutschoff, a demonstrat ca organismul uman, pentru a functiona optim, are nevoie intr-o zi de mininum 50% hrana vie, bogata in enzime, Rezultatale lui au demonstrat ca leucocitoza intestinala este cauzata de alimente care sunt crude in procent mai mic de 51%, fapt pentru care peste 90% din populatia globului are probleme cu tractul digestiv si cu imunitatea, face alergii adesea nespecifice si dificil de controlat. La polul opus, daca mai mult de 50% dintre alimentele dintr-o zi NU sunt «vii» (crude), sistemul nostru imunitar trateaza surplusul ca pe niste corpuri straine, care invadeaza organismul, cauzand reactii inflamatorii.
top
Tipuri de enzime

Exista trei mari categorii de enzime.

1. Enzimele metabolice – in fiecare dintre celulele corpului exista aproximativ 1.300 de enzime diferite, care se pot combina cu anumite coenzime (derivati ai vitaminelor) si astfel formeaza in jur de 100.000 de variatii chimice, care ne ajuta sa vedem, sa auzim, sa respiram si sa ne miscam. In plus, acestea au rol si in cresterea oaselor, combaterea agentilor patogeni, eliminarea radicalilor liberi, refacerea tesuturilor, generarea impulsurilor nervoase, dar si in reproducere. Enzimele metabolice au nevoie de vitamine si de minerale (in special de zinc si de magneziu) pentru a functiona optim, de aceea, pentru a mentine un echilibru enzimatic in organism, este foarte important sa NU existe carente in organism. Din nou si aici, alimentatia joaca un rol decisiv.

2. Enzimele digestive – sunt secretate de tractul digestiv, inca din cavitatea bucala, si au rol in descompunerea proteinelor, carbohidratilor si a grasimilor din alimente, dar si in procesul de extragere, asimiliare, metabolizare si de absorbtie a substantelor nutritive din hrana, atat de necesare organismului nostru. Exista trei grupe principale de enzime digestive: amilaza (descompun carbohidratii complecsi in zaharuri simple), proteaza (sunt responsabile pentru descompunerea proteinelor) si lipaza (descompun grasimile).

3. Enzimele alimentare – ajuta procesul digestiv si trebuie sa provina din alimentatia naturala: fructe, legume, nuci, seminte (in, mei, quinoa), germeni, plante (aloe vera, orz, patrunjel). Daca acestea sunt gatite la peste 40 de grade, enzimele se inactiveaza, pentru ca sunt cele mai sensibile la temperaturile inalte.
top
Carenta de enzime

Fiecare dintre noi mostenim de la parinti un potential enzimatic, optim pana la 20 de ani (perioada in care organismul le produce la capacitate maxima) si in scadere odata cu anii. Se imputineaza si-si pierd totodata si eficienta, cu fiecare an in plus. Studiile arata ca un om de 70 de ani are de 30 de ori mai putine enzime digestive decat un om de 30 de ani.

Acest lucru vine ca o explicatie a faptului ca oamenii in varsta se confrunta din ce in ce mai des cu probleme ale aparatului digestiv (balonari, indigestii, ulceratii etc.) si de aici cu multe alte afectiuni, o consecinta a faptului ca organismul uman este un tot unitar, iar organele noastre sunt interconectate si interdependente. In plus, si combinatiile alimentare nerecomandate “ajuta” (cea mai comuna, cartofi si friptura), deoarece ingreuneaza digestia si suprasolicita resursele enzimatice ale organismului.

Pancreasul este organul care produce in mod natural enzime, iar consumarea de alimente sarace in enzime intrerupe acest proces, pancreasul fiind suprasolicitat pentru a produce cantitatea optima de enzime necesara organismului.
Rezultatul: trecerea de hrana nedigerata in intestin si o digestie necorespunzatoare, fara absorbtia substantelor esentiale precum aminoacizi, acizi grasi si monozaharide.

In plus, particulele de alimente nedigerate care pot ajunge direct in sange, vor fi percepute de catre sistemul imunitar drept agenti straini invadatori, iar reactia este similara simptomelor specifice alergiilor: dureri de cap, migrene, ameteli, iritabilitate, nervozitate, depresie, conjunctivita, eczeme, arsuri la stomac, cresterea tensiunii arteriale, dureri in piept, dificultati de respiratie, umflarea fetei si a ochilor etc.

Carenta de enzime din organism poate provoca de la dezechilibre digestive, pana la afectiuni grave, precum sindrom de malabsorbtie sau sindromul Shwachman intalnit la copii. Insa nu doar la nivel fizic putem suferi, ci si psihic, deoarece si creierul are nevoie de enzime – se pare ca enzima AMPK, cunoscuta pentru rolul sau in protectia impotriva diabetului, cancerului si a hipertensiunii, are si rolul de a mentine functiile creierului la parametrii optimi.

De retinut!
A fi sanatos sau a fi bolnav nu reprezinta stari care se obtin instantaneu, ci sunt rezultatul stilului nostru de viata. Viata agitata, mancarea de fast-food, abuzul de mancare gatita, bogata in grasimi saturate, odihna si hidratarea necorespunzatoare. Din fericire, lucrurile sunt reversibille si pot fi indreptate. Primul pas, farfuria noastra, desigur cu vointa si cu perseverenta, cu cat mai timpuriu, cu atat mai bine.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Directorul Institutului de Cercetari Alimentare
Sursa http://www.helpnet.ro/enzimele-esentiale-sanatate.html

Enzimele si rolul lor in organism


Enzimele sunt substante complexe (molecule proteice) ce participa la foarte multe reactii ce au loc in organismul nostru.

Acestea sunt catalizatori specifici ce impreuna cu coenzimele regleaza procesele biochimice din organism.

Fara ele fructele nu s-ar coace, semintele nu ar germina, nu am putea gandi, nu am putea digera alimentele si absorbi substantele nutritive prezente in acestea etc.

Enzimele sunt implicate in mii de procese biochimice ce se desfasoara in organismul nostru.

In corpul nostru se gasesc aproximativ 2700 enzime diferite care impreuna cu coenzimele formeaza aproximativ 100000 de compusi ce ne ajuta sa vedem, sa simtim, sa auzim, sa digeram hrana si sa gandim.

Enzimele ajuta in lupta impotriva imbatranirii, obezitatii, colesterolului, ajuta sistemul imunitar, curata colonul, descompun grasimile, cresc inteligenta, detoxifiaza organismul, elimina bioxidul de carbon din plamani etc.

Enzimele nu pot distruge o celula vie dar pot descompune o celula moarta. Acest lucru se intampla datorita faptului ca o enzima nu poate traversa membrana celulara a unei celule vii dar atunci cand celula moare poate face acest lucru si astfel compusii prezenti in celula moarta pot fi reutilizati.

Desi enzimele se gasesc in cantitati mici acestea sunt foarte puternice si 30 de grame de pepsina pura pot digera aproximativ doua tone de albus de ou.

Cum actioneaza enzimele
Cand consumam alimente, enzimele prezente in acestea sunt activate de caldura si umezeala din cavitatea bucala si impreuna cu enzimele produse de organism digera o parte din alimente inainte ca acestea sa ajunga in stomac.

Alte enzime digera hrana pe tot traseul ei pentru ca apoi enzimele metabolice sa foloseasca nutrientii respectivi pentru a regenera tesuturile existente si pentru a produce tesuturi noi.

Fiecare celula din organism depinde de un anumit grup de enzime. Fiecare enzima are o anumita functie. De exemplu o enzima care digera proteine nu digera si grasimi.

Enzimele sunt impartite in doua categorii:
Enzime digestive – digera hrana
Enzime metabolice – regleaza procesele metabolice interne

Enzimele digestive sunt impartite in enzime digestive proprii (produse de organism) si enzime digestive preluate din alimente.

Inamicii enzimelor
Enzimele sunt sensibile la caldura si la pH si de aceea mancarea gatita la temperaturi ridicate si procesarea industriala a alimentelor le distruge.

Atunci cand gatim mancarea la temperaturi ridicate denaturam toate enzimele si astfel se ajunge la alimente nedigerate in intestine ce pot, sub influenta bacteriilor, sa intre in putrefactie si sa produca toxine ce ajung apoi in sange si organe. Acest fenomen se numeste autointoxicare si este caracteristic persoanelor ce au probleme de digestie (in general persoanele ce sufera de constipatie).

Atunci cand ingeram enzime din alimente inseamna ca organismul nostru trebuie sa depuna un efort mai mic pentru a digera alimentele respective datorita scaderii productiei interne de enzime.
Metalele grele, deshidratarea si razele ultraviolete le inactiveaza.

Varsta este foarte importanta in productia de enzime. Cercetarile arata ca in cazul amilazelor persoanele cu varsta cuprinsa intre 21-31 de ani au o cantitate de amilaze (in cavitatea bucala) de 30 de ori mai mare decat persoanele cu varsta cuprinsa intre 69-100 de ani.

Folosirea enzimelor in vindecarea bolilor
Multe persoane stiu ca enzimele sunt folosite doar in probleme legate de digestie, dar acestea pot fi folosite pentru a trata un numar foarte mare de boli.

Acestea pot fi folosite in tratarea imbatranirii premature, artritei, problemelor sistemului circulator, problemelor aparute in zona genitala (femei), herpesului, lupusului, bolilor autoimune, sclerozei multiple, infectiilor si problemelor de greutate.

Suplimente cu enzime
Folosind aceste suplimente ajutam organismul sa digere hrana si reducem cantitatea de enzime digestive pe care trebuie sa o produca si astfel acesta poate sa se concentreze pe producerea de enzime metabolice.

Spre deosebire de marea parte a enzimelor preluate din alimente, cele continute in aceste suplimente nu sunt distruse de acidul gastric. Cand alegeti un supliment trebuie sa va asigurati ca acesta contine proteaze, amilaze, lipaze si lactaze.

Suplimentele cu enzime sunt necesare in urmatoarele cazuri: incercati sa va reveniti dupa o boala, aveti glicemia scazuta, probleme ale glandelor endocrine, obezitate si stres si pot fi folosite si pentru tratarea bolilor mentionate putin mai sus.

Din acest articol enzimele par a fi substantele minune ce vindeca toate bolile. Nu este cazul.
Ele au multe beneficii datorita faptului ca sunt necesare in multe procese metabolice si de aceea un plus de enzime (pana la nivelul optim) va avea, in aproape toate cazurile, efecte benefice.

Sfaturi pentru un aport ridicat de enzime
– deschideti capsulele si presarati continutul peste alimente(nu prea calde) pentru ca acestea sa poata incepe digerarea lor. Daca sunt in capsule, dureaza pana acestea se dizolva in interiorul stomacului
– consumati apa pentru ca enzimele se activeaza doar daca apa este prezenta
– in cazul celulazelor din alimente trebuie sa mestecati bine mancarea pentru ca acestea sunt prezente la nivelul fibrelor si trebuie eliberate in timpul masticarii
– consumati multe fructe si legume proaspete
– semintele crude, alunele crude si nucile crude contin inhibitori ai enzimelor. Consumul de alimente ce contin inhibitori enzimatici produce umflarea pancreasului. Cel mai mare continut de inhibitori enzimatici il au alunele crude si germenii de grau.

Exista patru metode prin care pot fi eliminati inhibitorii:
– prin ridicarea temperaturii alimentului respectiv (prin aceasta metoda se distrug enzimele si se pierd si alti nutrienti cum ar fi vitaminele termosensibile).
– inmuierea, clatirea si incoltirea alimentelor respective. Aceasta metoda distruge inhibitorii enzimatici si creste continutul de enzime de 3-6 ori.
– a treia metoda consta intr-un aport ridicat de enzime pentru a elimina inhibitorii enzimatici.
– fermentarea cerealelor si semintelor elimina inhibitorii enzimatici, aduce un plus de microorganisme benefice si elimina anumite substante toxice din cereale si seminte.

Cerealele si semintele contin acid fitic ce blocheaza absorbtia calciului, fosforului, fierului si zincului si astfel o dieta bogata in cereale integrale nefermentate poate duce la o concentratie scazuta a mineralelor respective in sange. Acest acid este distrus prin fermentarea cerealelor si semintelor. Fermentarea distruge inhibitorii enzimatici si descompune glutenul,zaharurile si alte substante greu de digerat din cereale si seminte.

Pentru a obtine cereale si seminte fermentate le puteti pune in zer, iaurt sau kefir si trebuie sa le lasati minim 7 ore (in cazul cerealelor) si minim 12 ore in cazul semintelor.

Nu uitati ca alimentele mentionate mai sus au un continut ridicat de proteine, grasimi nesaturate si antioxidanti si nu trebuie eliminate din alimentatia noastra.

– sarea este un inhibitor indirect al enzimelor asa ca trebuie consumata in cantitati mici.

Toxicitate si simptome ale consumului ridicat de enzime
Persoanele ce au consumat suplimente cu enzime au raportat, in cateva cazuri, balonare, gaze, acnee, mici dureri de cap. Aceste simptome sunt temporare si este modul in care organismul se repara. In timpul consumului de suplimente trebuie sa consumati apa mai multa pentru a ajuta la purificarea organismului.
Cele mai bune rezultate sunt obtinute dupa ce au fost consumate suplimente timp de 12 saptamani.

Surse folosite pentru realizarea acestei serii de articole:
europa.eu
http://www.ift.org
http://www.elmhurst.edu
http://www.ncbi.nlm.nih.gov
http://www.lbl.gov

Sursa acestui articol :http://cesamancam.ro/despre_enzime_rol_beneficii.html

Enzime


Enzimele numite şi fermenţi, sunt substanţe naturale produse doar de către celulele vii. Ele intervin în numeroase reacţii biochimice, îndeplinind rolul de biocatalizatori. Activitatea enzimatică este una dintre însuşirile esenţiale ale materiei vii.

Funcţia de biocatalizatori îndeplinită de enzime

Conform teoriei chimice, catalizatorul este o substanţă care grăbeşte desfăşurarea unei reacţii, fără să se modifice structural în timpul desfăşurării acesteia şi fără să se regăsească în produsul final al reacţiei respective. În lipsa catalizatorului, oricum reacţia ar putea avea loc, însă într-un timp mai îndelungat.
Aplicată sistemelor vii, teoria catalizatorului, are o conotaţie deosebită, căci reacţiile biochimice întârziate, care teoretic pot avea loc şi în lipsa enzimelor, nu sunt compatibile cu viaţa. Dacă degradările şi sintezele celulare s-ar desfăşura mult încetinit, celulele s-ar sufoca şi îneca în propriile deşeuri iar nutriţia celulară ar fi blocată, ceea ce ar conduce la moartea lor.
Enzimele imprimă o mare viteză de desfăşurare a proceselor biochimice (sinteze, degradări, oxidări, reduceri, hidrolize, hidratări, etc.), de activitatea lor depinzând mai toate funcţiile fiziologice.

Structura enzimelor

Enzimele sunt catalizatori solubili, macromoleculari, de natură organică, termolabili (se degradează uşor la temperaturi ridicate), cu activitatea specifică faţă de o anumită substanţă sau faţă de un grup de substanţe. Activitatea fermenţilor este întotdeauna dependentă de anumite condiţii de mediu (pH, temperatură, prezenţa unor ioni, etc.).
Orice enzimă este alcătuită din două componente
1. apoenzima (componenta proteică, formată în multe cazuri din ioni metalici).
2. coenzima. (componenta neproteică, prosteică).
Apoenzima are specificitate de substrat (recunoaşte doar anumite substanţe) iar coenzima are specificitate de acţiune (reacţionează doar într-un anumit fel, în anumite condiţii).
În corp există diverse substanţe endogene (produse de organism) sau exogene (introduse în organism), care activează sau inhibă, sinteza ori activitatea enzimelor.
Enzimele exogene, care prezintă activitate în corpul uman, sunt substanţe sensibile, care se distrug prin fierbere, prin centrifugare, precum şi la contactul mai îndelungat cu oxigenul din aer. Din acest motiv, doar sursele alimentare naturale şi crude, se constituie în surse de enzime sănătoase.

Denumirea enzimelor

Există mai multe feluri prin care se denumesc enzimele. În general, numele acestor substanţe, derivă de la substratul sau substraturile pe care le catalizează. Întru-cât principalii compuşi implicaţi în metabolism sunt glucidele, protidele şi lipidele, numele enzimelor vor fi în corelaţie cu aceste substanţe. Mai jos, prezentăm câteva exemple, de enzime, cu precizarea că, numărul fermenţilor este cu mult mai mare, de ordinul miilor.

Enzime implicate în metabolismul glucidic
– amilaza
– invertaza
– trehalaza
– maltaza
– piruvat dehidrogenaza
– fructochinaza
– fosforilaza
Enzime implicate în metabolismul protidic
– peptidaza
– ribonucleaza
– histaminaza
– cistein-proteaza
Enzime implicate în metabolismul lipidic
– lipaza (ca denumire generică)

Enzimele care se sintetizează în organismul uman (enzime endogene)

În corpul omului, se produc în fiecare secundă, mii şi mii de enzime. Orice deficit enzimatic este resimţit destul de dur de către organism.
Există două mari categorii de enzime endogene
– enzimele digestive (ajută la scindarea moleculelor mari provenite din hrană, în structuri mai mici, care pot trece din intestin în sânge),
– enzime metabolice (susţin toate funcţiile fiziologice şi viaţa însăşi).
Toate enzimele digestive sunt extracelulare (sunt eliberate şi acţionează în afara celulei). Fermenţii metabolici pot fi atât intracelulari, cât şi interstiţiali.

Enzimele microbiologice, enzimele vegetale şi enzimele de origine animală, care ajung în organism din afară (enzime exogene, enzime alimentare)

Toate vietăţile (bacterii, ciuperci, plante, animale, etc.) posedă echipamente enzimatice, fără de care nu pot supravieţui.
Multe din enzimele produse de vieţuitoarele aflate în diverse stadii ale evoluţiei, acţionează, dacă sunt introduse în corp, asupra organismului uman. Această acţiune poate fi directă (enzimele participă la reacţiile metabolice sau în altfel de reacţii, ca biocatalizatori) sau indirectă (enzimele exogene nu se comportă în organismul uman ca fermenţi, dar prezintă un alt tip de acţiune fiziologică). Din acest motiv, enzimele produse de către microorganisme, de către plante sau de către animale, au fost valorificate din cele mai vechi timpuri de către om. Pe baza lor s-au obţinut atât produse de fermentaţie (băuturi alcoolice, murături, lactate, etc.), cât şi stimulente digestive şi metabolice.

• Enzime microbiologice naturale

Pe cale directă sau indirectă, graţie enzimelor sintetizate de către microorganisme, prin probiotice, prebiotice sau simbiotice, se poate asigura o bună funcţionare a colonului. Alte substanţe rezultate ca urmare a activităţii microbiologice, asigură o intensă activitate enzimatică a bacteriilor care alcătuiesc microflora utilă intestinală.

• Enzime de origine animală

Enzime (invertaze) se găsesc, de pildă, în mierea de albine, produs obţinut prin activitatea unor animale din categoria insectelor. Când invertaza din miere se distruge, produsul se „zahariseşte”. Prin conţinutul ridicat de fermenţi, mierea necristalizată este cu mult mai sănătoasă, părerile contrare fiind nejustificate. Enzime de natură animală, care se dovedesc benefice organismului uman, se mai găsesc şi în gălbenuşul crud de ou. Fermenţii din carne, din lapte sau din peşte, deşi există, nu se pot valorifica deoarece se distrug prin prelucrare.

• Enzime vegetale

Multe plante sau numai anumite organe vegetale, mai ales fructele şi frunzele, conţin enzime cu acţiune favorabilă asupra aparatului digestiv al omului sau asupra metabolismului. Activitatea enzimatică a fructelor şi legumelor se menţine atâta timp cât acestea sunt crude şi proaspete. Practic, hrana vie însemnă hrană enzimatică.
Enzimele din fructe, rădăcini sau frunze, se pierd prin fierbere, uscare, congelare sau păstrare îndelungată, chiar dacă ceilalţi nutrienţi se păstrează. De asemenea, sucul obţinut prin centrifugarea organelor vegetale crude, este lipsit aproape în totalitate de enzime (sucul obţinut prin presare conţine mult mai mulţi fermenţi).

Enzimele din fructe stimulează repede digestia, deoarece se eliberarea rapid.
Fermenţii din frunze, deşi nu prezintă asupra omului o acţiune foarte puternică, prezintă avantaje dietetice şi curative certe. Ele se eliberează treptat, deoarece se află prinse în ţesătura fibrelor vegetale. Tocmai prin faptul că acţiunea acestor enzime se desfăşoară într-un timp mai îndelungat, verdeţurile sunt deosebit de sănătoase.
În rândul plantele medicinale, există specii care de asemenea conţin fermenţi. Acestea au fost numite; plante enzimatice.

Proenzime

Sunt numeroase enzime hibernânde, adică inactive. Ele poartă denumirea de proenzime sau de precursori de enzime. Proenzimele nu îndeplinesc rolul de biocatalizatori, decât dacă sunt activate de anumiţi factori sau de către alte enzime – în cadrul sistemelor enzimatice.

Proenzimă → Enzimă

Coagularea sângelui prin cei 13 factori majori implicaţi, reprezintă un proces enzimatic complex, care, probabil, exemplifică în modul cel mai elocvent, activarea în cascadă a proenzimelor, deci trecerea lor în formă activă, de enzime.

Antienzime şi inhibitorii enzimelor

Antienzimele sunt substanţe cu structură apropiată de cea a fermenţilor, care, însă, acţionează în sens invers, frânând sau întârziind declanşarea unui proces metabolic. Antienzimele acţionează asupra substratului, nu asupra fermenţilor.
Cele mai multe antienzime exogene se găsesc în seminţe, mai ales în cele ale plantelor oleaginoase, având rolul natural de a oprii desfăşurarea proceselor de dezasimilaţie din bob, înainte de germinaţie. De aceea, pentru anihilarea antienzimelor, se recomandă înainte de consum, prăjirea „în coajă” a fructelor uscate de la care se consumă doar seminţele (floarea soarelui, arahide, bostan, etc.).
În sânge este prezentă o antienzimă reprezentativă, care se opune fibrinolizei (proces fiziologic enzimatic specific sfârşitului hemostazei), numită a 1 antitripsina.
Antienzimele nu trebuiesc confundate cu substanţele care frânează sau blochează activitatea enzimelor, compuşi numiţi inhibitori de enzime. Există numeroase substanţe care inhibă enzimele, dintre care, insulina, prin efectul blocant exercitat asupra lipazelor, este cea mai cunoscută.

Câteva enzime mai importante

Dintre numeroasele enzime din natură, substanţe care îndeplinesc rolul de biocatalizatori unii reprezentanţii sunt deosebit importanţi. Dintre acestea se remarcă proteazele, lipazele, catalazele, peroxidazele, ş.a

Sursa : http://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_enzime.html

Nor de etichete