Aici e oaza ta de liniste si sanatate!

Posts tagged ‘dieta’

Tableta de sanatate TVR Cluj 15.02.17


Dieta alcalina


Nivelul pH-ului în organismul uman ar trebui să se situeze în sfera alcalină, undeva între 7-7.5, dar din cauza obiceiurilor culinare nesănătoase şi a consumului în exces de zahăr si carne, corpul nostru devine din ce in ce mai acidic.

Mediul acid in organism favorizează dezvoltarea diverselor infecţii şi afecţiuni cornice, pe fondul unei imunităţi scăzute. Bacteriile si fungii nefaşti organismului se bucura de mediul acid, acesta oferindu-le hrana necesară pentru a prospera.

În perioada modernă şi-au făcut loc în dieta noastra zilnică multe alimente care inclină balanţa in organism spre un mediu acidic : consumul exdcesiv de alimente de origine animală, zahărul, cofeina, indulcitorii artificiali, mancare de tip fast-food, sosuri bogate in grăsimi nesaturate duc la o dereglare a balasului sănătos a organismului.

Pentru a corecta acest dezechilibru putem apela la o dietă alcalină, care va ajuta la restabilirea echilibrului, detoxifierea celulelor și reducerea aciditatii in organism.

Filosofia din spatele dietei este simplă de inţeles, nutriţioniştii care promovează acest still de viaţă propun ca fiecare masă să fie predominant alcalină (în proporţie de 80% formată din produse cu efect alcalinizant in organism).

Alcalinizarea organismului va optimiza transefrul de oxigen, va accelera procesul de detoxifiere si va ajuta la combaterea stresului vietii moderne.

Dieta acesta isi propune, in principiu, să revitalizeze organismul, dar promite şi să ajute organismul să elimine toxine, astfel ajutând la pierdea kilogramelor in plus.

Stilul de viaţă alcalin este simplu de adoptat, trebuie doar să introduci in dieta zilnică alimente cu efect alcalinizant, si să reduci consumul mancărurilor acide.

Iată ce alimente trebuiesc consumate din adundenţa :

brocoli, conopidă, spanac, sparanghel, avocado, usturoi, ceapa verde, rucola, migdale, dovlecel, salată verde, castraveţi, varză, kale, măsline, morcovi, semniţe de floarea soarelui, pepene, kiwi, portocale, caise, nectarine, mere, pere, zmeură, cireşe, brânză de capră, cantităţi mici de carne slabă precum peşte, vânat si curcan şi ceaiuri naturale precum cel de muşetel, gălbenele sau ceaiul verde.

Ce trebuie să evităm :

mancare fast-food, pizza, cartofi prăjiţi, canre de porc si vită, ciocolată, lapte, bere, brânzeturi procesate, oţet, zahăr,îngheţată, painea albă din comerţ, sucuri acidulate şi indulcitori artificiali.

Câteva sfaturi pentru alcalinizarea organismului:

– Bea apă minerală in locul sucurilor acidulate

– Gateşte mâncarea pe grătar sau la cuptor, fereşte-te de prăjeli

– Foloseşte condimente naturale (precum oregano, busuioc, mentă, piper proaspat raşniţat, ghimbir) in locul celor pre-mixate din comerţ

– Bea zilnic suc de citrice : atenţie, citricele au valoare acidică, însă, odată asimilate in stomac acestea capătă propietăţi alcalinizante.

Consumă, de preferinţă dimineaţa, un suc neîndulcit de citrice.Grepfruit-ul este cel mai alcalinizant fruct

– Pentru a da gust salatelor renunţă la sosuri şi oţet, folosind în schimb sucul de lămâie combinat cu ulei de măsline

– Renuntă la consumul bauturilor alcooloce spirtoase, apelează la vinul roşu în schimb, sigura bautură alcoolică acceptată în stilul de viaţă alcalin

– În loc de cartofi prăjiţi şi chips-uri din comerţ alege să iţi prepari acasă chipsuri din felii subţiri uscate la cuptor de dovlecel si sfeclă

– Fereşte-te de mezeluri cu orice preţ, mai ales de parizer si cremvuşti.

– Bazează-te pe consumul de salate raw, precum cele de varză, kale, castraveţi cu usturoi, rucola cu rosii cherry etc.

– Încearcă să foloseşti sarea de mare naturală in detrimentul cele iodate din comerţ. Sarea de mare are efecte alcalinizante şi este recomandată (cu moderaţie) , in schimb cea din comerţ este in mare proporţie chimică, având un conţinut redus de minerale esenţiale.

– Înlocuieşte supa la plic si tăieţeii cu supa naturală de pui facută în casă, sau supa cremă de legume ( nu ai nevoie decât de un blender pentru a obţine beneficiile maxime din legume)

– Legumele rădăcinoase sunt alcalinizante, foloseşte-le în supe, mâncăruri la cuptor sau salate raw (ţelina este vedeta in acesta categorie)

Dieta este simplă de urmat, nutriţioniştii spun că trebuie să avem un anumit echilibru in farfurie : 80% ingrediente alcaline cu 20% mancăruri acide. Stilul de viaţă alcalin ajută la detoxifiere, ameliorarea condiţiilor precum : reumatism, osteoporoză, gastrită, probleme ale tractului digestiv, lipsa de energie şi stări de anxietate, dureri de cap, sistem imunitar slăbit.

Acest articol este proprietatea Ring Media Group şi este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel: pentru publicaţiile tipărite – Ziarul „ring”, iar pentru publicaţiile online – http://www.ziarulring.ro/stiri/sanatate/230256/DIETA-ALCALINA-ajuta-la-refacerea-organismului-bolnav-IATA-in-ce-consta-acesta-metoda-noads

Alergiile si intolerantele alimentare ne fac viata un iad?


In acest articol ve-ti afla despre alergii si intoleantele alimentare, cat sunt de daunatoare pentru sanatatea noasta mai ales daca nu sunt corect diagnosticate, tratate si prin ce metoda putem sa scapam de ele.
https://rezo30.wordpress.com/testare-alergeni-fara-intepaturi-sau-zgarieturi/

Alergia (greacă: αλλεργία, reacție diferită) este o reacție anormală, disproporționată, exagerată și excesivă a sistemului imunitar al unui organism, față de antigene exogene care sunt bine tolerate de subiecții normali. Specialitatea medicală care se ocupă cu studiul bolilor în care sunt implicate procese alergice se numește Alergologie și Imunologie Clinică.

download (4)

Terminologia aferentă bolilor alergice este foarte variată. WAO (World Allergy Organization) recomandă adoptarea unei nomenclaturi globale adresată afecțiunilor alergice. Terminologia propusă de Nomenclatura Revizuită pentru Boli Alergice, publicată de Academia Europeană de Alergologie și Imunologie Clinică (EAACI, după inițialele în limba engleză), a fost revizuită de World Allergy Organization în Nomenclatura Revizuită pentru Boli Alergice pentru Utilizare Globală, publicată în anul 2004.
Alergie: Alergia este o reacție de hipersensibilitate a unui organism, inițiată prin mecanisme imunologice. Alergia (reacția) poate fi mediată prin anticorpi sau prin celule ale sistemului imunitar.
Hipersensibilitate: Hipersensibilitatea determină simptome sau semne obiective reproductibile, inițiate prin expunere la un stimul bine definit, care este tolerat de subiecții normali.
Hipersensibilitate non-alergică: Hipersensibilitatea non-alergică este termenul preferat pentru a descrie hipersensibilitatea în care mecanismele imunologice nu pot fi dovedite.
Alergene: Alergenele sunt antigene ce produc reacții alergice. Majoritatea alergenelor sunt proteine, frecvent cu lanțuri laterale glucidice, dar, în cazuri mai rare, sunt alergene glucidele pure, substanțele chimice cu moleculă mică (izocianați, anhidride sau formaldehidă), precum și unele metale (de exemplu crom și nichel).
Atopie: Atopia reprezintă tendința personală și/sau familială, de obicei apărută în copilărie sau adolescență, de a deveni sensibilizat și de a sintetiza anticorpi de tip IgE, ca răspuns la o expunere la doze mici de alergene, de obicei proteine. Termenii atopie și atopic sunt rezervați pentru a descrie predispoziția genetică pentru sensibilizare mediată IgE la alergene prezente în mod obișnuit în mediul înconjurător, la care este expusă întreaga populație, dar care, la majoritatea indivizilor, nu determină răspuns prelungit de anticorpi tip IgE.
images 234

Alergiile sunt produse, la organismele sensibilizate, de antigene exogene (provenite din mediul extern) numite alergene. Majoritatea alergenelor sunt proteine, glico-proteine și, mai rar, glucide pure, substanțe chimice cu moleculă mică (izocianați, anhidride sau formaldehidă), precum și unele metale (de exemplu crom și nichel).
Alergenele sunt conținute și/sau vehiculate de diverși factori din mediul extern:
factori fizici: căldura, frigul (crioalergene)
factori chimici: substanțe chimice, substanțe folosite în industria alimentară, medicamente, produse cosmetice, veninuri de animale și insecte, latex etc.
factori biologici: bacterii, virusuri, paraziți, toxine microbiene, insecte, polen, fructe (căpșuni, zmeură, kiwi, ananas, etc.) praf, fulgi, păr și scuame de animale, seruri heterologe, vaccinuri etc.

images3333
Contactul cu alergenul provoacă, la organismele sensibilizate anterior, reacții inflamatorii locale sau sistemice care determină simptomatologia clinică a alergiei. Cel mai frecvent sunt afectate organele de la nivelul căii de pătrundere în organism a alergenului (așa-numitele organe țintă: pielea și mucoasele, aparat respirator și aparatul digestiv). Simptomele pot fi locale sau sistemice, de intensitate și severitate variabilă, uneori chiar letale. Reacții sistemice apar și atunci când alergenele sunt introduse direct în curentul sanguin (prin injecții, perfuzii, transfuzii, mușcături sau înțepături de animale etc.).
Simptome locale
Cutanate: prurit, erupții cutanate și eritem de diverse tipuri, angioedem.
Oculare: prurit, tumefacție și eritem al pleoapelor, înroșirea conjunctivei și lăcrimare.
Oto-rino-laringologice: strănut, obstrucție nazală, rinoree apoasă, răgușeală, tuse; senzație de urechi înfundate, otalgie și diminuarea auzului (prin drenaj insuficient al tubei lui Eustachio).
Pulmonare: jenă respiratorie, tuse, wheezing, dispnee.
Digestive: greață, vărsături, diaree, dureri abdominale.
Simptome sistemice
Alterarea stării generale: cefalee, febră, vertij, stare de rău.
Simptome cardio-vasculare: hipotensiune arterială, sincopă, stop cardio-respirator.

download (2)

Intoleranțele (sensibilitățile) alimentare
Spre deosebire de alergiile alimentare, care sunt caracterizate prin reacții acute la contactul cu un alergen, cascada alergică pe substrat histaminic, care poate duce la șoc anafilactic și deces, intoleranțele (sensibilitățile) alimentare (și chimice) se referă la imposibilitatea congenitală a organismului de a tolera alimente și factori din mediul inconjurător, care duce la activarea cronică a sistemului imunitar, cu o sintetizare excesivă de mediatori inflamatorii, însoțită de procese inflamatorii cronice: turburări digestive, migrene, obezitate, stare de oboseală cronică, urticarie, boli de piele, artrite ,ș.a.
Alergiile alimentare se manifestă rapid după ingerarea alimentului alergenic şi se manifestă prin prurit orofaringian, erupţii cutanate pruriginoase, edeme faciale, linguale sau glotice (acesta din urmă reprezintă edem cu localizare de gravitate putând determina sufocare şi deces prin insuficienţă respiratorie acută), greaţă, vărsături, diaree sau uneori reacţii brutale ale întregului organism asociate cu scădere de tensiune arterială (şoc anafilactic).
download (3)
Principalii alergeni alimentari sunt: proteinele laptelui de vacă, albuşul şi gălbenuşul de ouă, alunele, arahidele, soia, peştele, ţelina, morcovul, făina de grâu, roşiile, kiwi, bananele, cafeaua, cacao, piersici, caise, etc. Teoretic orice proteină alimentară poate fi alergenică. Alergia alimentară se întâlneşte cel mai frecvent la copii, dar este destul de des întâlnită şi la vârsta adultă. Pe langă cele 2 categorii mai există şi alte tipuri de alergii: alergii la veninul de insecte, alergii medicamentoase, alergii la animale, etc.

Analizele hematologice se bazează pe reacția acompaniată de degranulația celulelor mast și a globulelor albe bazofile, proces mediat de imunoglobulina E (IgE).

download (1)
Iata care sunt cele mai frecvente simptome pentru intoleranta alimentara:
Dureri abdominale dupa anumite tipuri de alimente sau chiar zilnice;
Bolnari frecvente;
Sindrom de colon iritabil;
Constipatie cronica sau diaree frecventa;
Rinita frecventa;
Infectii in sfera ORL, ca infectii de urecgi (otite)
Dureri de cap frecvente
Colita
Boala Crohn
Sindrom de oboseala cronica
Somnolenta marcata dupa masa si astenie in general;
Raceli frecvente
Afectiuni ale pielii, in special cosuri frecvente, acnee sau eczeme;
Depresie, nervozitate, anxietate si alte tulburari psihice;
Insomnie, tulburari de somn, somn agitat;
Crestere in greutate
Tulburari si afectiuni urinare;
Artroza;
Astm bronsic;
Urticarie;

Afla daca faci parte din categoria persoanelor afectate de intoleranta alimentara!
75% dintre oameni sufera de intoleranta la lactoza, 35% de intoleranta la fructoza, 33% de intoleranta la drojdie si 15% de intoleranta la gluten. Tu faci parte din aceasta categorie?
La Centrul Healthy Life iti facem testare alergeni si intoleranti alimentari -aproximativ 1000 de substante contine testul nostru
Este usor de facut, fara intepaturi, zgarieturi , durere si timp pierdut in asteptarea rezultatelor
Acest test poate fi facut si de copiii cu varste foarte mici!
Dupa aflarea rezultatelor noi recomandam programul de desensibilizarea alergenilor si intolerantilor gasiti. Acest program include : desensibilizare cu aparatul de biorezonanta, masajul coloanei vertebrale, detoxifiere organismului , enzimoterapie si dieta de eliminare. Rezultatele se observa in decurs de cateva zile.

images342

Tel: 0733-930.702 (vodafone) 0749-984.225 (orange)

Fotografie0466

sigla Healthy Life
Surse>Wikipedia,Kudica

Nor de etichete